SUSTIN MOTIUNEA!

Motiunea de cenzura a fost initiata de PNL, PSD si PC si are mai multe puncte, dar in principal se refera la revenirea TVA la 19% si la salariile dinainte de 1 iulie, inainte ca Emil Boc sa le taie dintr-o lovitura cu coasa.
Motiunea a fost citita astazi in Parlament de deputatul PNL Eugen Nicolaescu, iar in 27 va fi votata in plenul reunit al celor doua camere. In aceeasi zi este programat in Bucuresti si un protest la care si-au anuntat prezenta 50.000 de sindicalisti.
In sens metaforic, coasa este unealta cu care premierul a taiat veniturile bugetarilor, dar este si unealta cu care Opozitia incearca sa taie raul de la radacina si sa demita Guvernul.
Motiunea de cenzura intitulata "Motiunea Romaniei majoritare, motiune populara", semnata de 209 parlamentari de la PSD, PNL si PC, a fost prezentata astazi in sedinta comuna a celor doua Camere.

Clujul i-a acordat lui BOC încredere şi susţinere

Ce a facut BOC pentru CLUJ ?

• A distrus sistemul medical şi sistemul de învăţământ clujean :
- 300 de cadre medicale au plecat în străinătate
- 200 de angajaţi din spitalele clujene au fost daţi afară
- 440 de paturi din spitale au fost tăiate
- medicamentele compensate au devenit o raritate
• 13.000 de firme din Cluj s-au închis
• 17.000 de clujeni au venituri sub 400 de lei, pe lună
• 25.000 de clujeni au ajuns şomeri
• 4 din 5 tineri nu-şi găsesc un loc de muncă
• Marile proiecte ale Clujului (Spitalul Regional, Centrul Cultural, Autostrada Transilvania) sunt blocate
• În loc să dea, el ia banii de la Cluj, şi cu ei întreţine clientela PD

Mai mult decât atât :
• A tăiat salariile cu 25% şi a mărit TVA-ul la 24%
• Pensionarii au ajuns în pragul disperării
• Ne face de ruşine prin comportamentul său slugarnic faţă de Udrea şi Băsescu
• Ţine cu dinţii de scaun, ne umileşte şi ne condamnă la sărăcie
• Ne-a amanetat FMI-ului şi a falimentat ROMÂNIA

Mai merită premierul EMIL BOC să fie susţinut de tine ?

VREM ALTFEL - campanie de informare a Organizaţiei de Tineret a PNL Cluj

Oamenii traiesc ce din ce mai prost si somajul e in crestere

În luna august 2010, preţurile de consum au
crescut faţă de luna precedentă cu 0,2% pe total
şi cu 0,4% atât la tarifele serviciilor, cât şi la
mărfurile alimentare. Preţurile mărfurilor
nealimentare s-au menţinut la nivelul lunii
precedente.
În cadrul grupei de produse alimentare s-au
înregistrat creşteri de preţuri la legume şi
conserve de legume (+2,0%), ouă (+1,3%), ulei
comestibil (+0,5%), brânză şi alte produse
alimentare (+0,4% fiecare), pâine (+0,3%), carne
de pasăre (+0,2%), lapte (+0,2%). Scăderi de
preţuri s-au înregistrat la cartofi (-0,5%), zahăr
(-0,3%).
La mărfurile nealimentare, s-au înregistrat
creşteri mici ale preţurilor la majoritatea grupelor,
cele mai importante fiind la tutun, ţigări (+0,5%),
articole chimice (+0,2%), mobilă (+0,2%),
produse cultural-sportive (+0,2%). Scădere de
preţuri s-a înregistrat la combustibili (-0,7%).
Evoluţia tarifelor la servicii a fost influenţată de
creşterea tarifelor la apă, canal, salubritate
(+2,5%), la transport urban (+1,2%), la igienă şi
cosmetică (+0,7%), reparaţii auto, electronice şi
lucrări foto (+0,4%). Scăderi de preţuri s-au
înregistrat la telefon (-0,5%).
În luna august 2010, preţurile producţiei
industriale au fost cu 0,4% mai mari faţă de
luna precedentă.
Industria extractivă a înregistrat o scădere a
preţurilor cu 0,5% faţă de luna precedentă,
datorată scăderii preţurilor la activităţi de servicii
anexe extracţiei (-2,1%).
În industria prelucrătoare, preţurile pe total au
crescut cu 0,6% faţă de nivelul lunii iulie 2010
datorită majorării preţurilor cu 7,7% la fabricarea
produselor din tutun, cu 1,6% în industria
alimentară, cu 1,5% la fabricarea substanţelor şi
a produselor chimice, cu 1,0% la fabricarea
produselor din textile, cu 0,9% la fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, cu 0,7% în industria
metalurgică, cu 0,7% la prelucrarea lemnului,
fabricarea produselor din lemn şi plută, cu
excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi
din alte materiale vegetale împletite, cu 0,7% la
fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, cu
0,6% la fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderi de preţuri s-au înregistrat la fabricarea
echipamentelor electrice (-1,3%), la repararea,
întreţinerea şi instalarea maşinilor şi
echipamentelor (-1,0%), la fabricarea produselor
de cocserie şi a produselor obţinute din
prelucrarea ţiţeiului (-0,8%), la fabricarea de
mobilă (-0,7%), la fabricarea autovehiculelor de
transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
(-0,2%).
Preţurile pentru producţia şi furnizarea de
energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat s-au micşorat cu 0,2%, iar cele
pentru captarea, tratarea şi distribuţia apei s-au
majorat cu 2,9%.
Pe marile grupe industriale, în luna august 2010
comparativ cu luna iulie 2010, s-au înregistrat
creşteri de preţuri cu 1,4% în industria bunurilor
de uz curent şi cu 0,7% în industria bunurilor
intermediare. Scăderi s-au înregistrat în industria
bunurilor de folosinţă îndelungată (-1,7%) şi în
industria energetică (-0,3%).
Productia industriala in luna august 2010 este cu 48,6% mai mare fata de aceeasi perioada a anului 2009. Cu toate acestea, oamenii traiesc mai prost si numarul somerilor este in crestere.

Pe primele opt luni ale acestui an, productia industriala a crescut cu 25,4% comparativ cu anul 2009, anunta conducerea Directiei Regionale de Statistica Cluj.

De asemenea, valoarea exporturilor din judetul Cluj, in primele 6 luni ale anului, a crescut cu 63%, iar a importurilor cu 48,6%, comparativ cu anul 2009. Au fost exportate produse inj valoare de 1.034 milioane euro si importate in valoare de 1283,1 milioane euro.
Rata somajului este in crestere fata de anul 2009 si in luna septembrie a ajuns la 5,3%, cu aproape 21.000 de someri.
http://www.insse.ro/cms/files%5Carhiva_buletine2010%5Cbsl_8.pdf
Directia Regionala de Statistica Cluj

Mihai Szeplekan, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj în 2012?

Consilierul judeţean PNL – Mihai Szeplekan – are gânduri mari. După ce a intrat în politică de pe la vârsta majoratului, iată că după 10 ani, Szeplekan ţinteşte la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

Reporter: De când eşti consilier judeţean, de la ce vârstă?
Mihai Szeplekan: Din 2008, de la alegerile locale din 2008, de la vârsta de 26 de ani.
Rep.: Şi eşti cel mai tânăr din Consiliul Judeţean (CJ – n.r.) Cluj.
M.S.: Da, din istoria Consiliului Judeţean Cluj.
Rep.: Câţi consilieri PNL sunt în CJ Cluj?
M.S.: Şapte: unul din Huedin, unul din Dej şi cinci din Cluj-Napoca.
Rep.: Cum de ai ajuns pe listele PNL la localele din 2008?
M.S.: În legislatura 2004-2008 eram consilierul domnului Marius Nicoară, de la care am învăţat multe. În aceeaşi perioadă am cunoscut problemele din toate cele 75 de comune, 5 municipii şi un oraş din judeţul Cluj.
Rep.: Dar în politică de când ai intrat?
M.S.: De la 18 ani, deci de 10 ani. În legislatura trecută am fost vicepreşedinte la TNL Cluj. Între timp am ajuns consilier judeţean, iar din 5 iunie 2010 sunt vicepreşedinte al organizaţiei de seniori a PNL Cluj. Am obţinut al doilea număr de voturi din cei 9 aleşi.
Rep.: Şi fiind atât de tânăr – chiar cel mai tânăr – în CJ, cum te înţelegeai cu ceilalţi colegi?
M.S.: Bine, că pe majoritatea îi cunoşteam, lucrând cu ei şi în legislatura anterioară, eu fiind consilierul domnului Nicoară. Ba chiar anul trecut am fost declarat cel mai activ consilier judeţean, fiind vocea care a condus opoziţia.
Rep.: Şi pe ce probleme te manifestai?
M.S.: În special pe buget, la distribuirea de fonduri, care ajunsese să se facă politic, nu după necesităţi. Şi pentru că am tot intervenit, acum s-au mai reglementat lucrurile. În plus, mai aveam luări de poziţie în cazul în care se încercau politizări ale manifestărilor publice, ca anul trecut, de 1 Dcembrie la Câmpia Turzii, când pedeliştii au venit cu fulare portocalii la o manifestare a tuturor românilor, practic apolitică.
Rep.: Şi vizitele în judeţ s-au mai rărit de când cu funcţia de consilier judeţean?
M.S.: Din contră, merg mai mult. Acum, pe lângă plăcere e şi o obligaţie morală, dar şi una profesională, de a cunoaşte problemele judeţului.
Rep.: Şi cu ce probleme se confruntă judeţul?
M.S.: Cele mai mari probleme sunt drumurile judeţene. Acuma eu zic asta pentru că asta ţine direct de CJ. Oamenii se plâng că nu au bani, că nu au locuri de muncă sau că o duc greu. Mai au şi probleme care nu ţin neapărat de CJ, ci mai mult de consiliile locale.
Rep.: Şi, după ascensiunea pe care ai avut-o, încotro te îndrepţi dinspre Consiliul Judeţean?
M.S.: Tot acolo! (Zâmbeşte). Mi-am depus candidatura.
Rep.: Pentru?
M.S.: Preşedinţia Consiliului Judeţean.
Rep.: Oficial? Unde ai depus-o?
M.S.: Păi, prima dată, trebuie să o depui în cadrul partidului, pentru a fi desemnat de partid la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Este o întreagă procedură. Sunt singurul şi primul din PNL Cluj care mi-am depus în scris candidatura în cadrul PNL Cluj pentru a fi desemnat de către partid la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.
Rep.: Ce înseamnă „singurul”?
M.S.: Pur şi simplu singurul care a depus în scris. Am înţeles că ar mai fi doritori, iar depunerea în scris cred că e un lucru corect, normal şi firesc, deoarece concurenţa în cadrul unui partid creează valori şi alternative. Şi prin asta dorim să arătăm alegătorilor care sunt alături de noi că în PNL nu există dictatură ca în alte partide şi că la noi candidaţii sunt aleşi în urma anumitor criterii şi în urma unui vot, candidaţii nefiind impuşi şi neautopropunându-se ei în calitate de candidaţi. Şi am convingerea că am şanse reale.
Rep.: Vorbeai de proceduri...
M.S.: Da. Iniţial este depunerea candidaturii în scris, apoi votul delegaţiei permanente Cluj, propunerea Biroului Politic Teritorial Cluj, dar ultimul cuvânt îl are Biroul Politic Central care, în urma unor evaluări, a unor caracterizări, va desemna acel candidat.
Rep.: Şi cu ceilalţi colegi de partid din judeţ... ce fel de comunicare aveţi cu ei, cum vă înţelegeţi, în ce relaţii sunteţi cu organizaţiile teritoriale?
M.S.: Cel puţin în zona Turda şi Câmpia Turzii, sunt două organizaţii întinerite cu doi preşedinţi excelenţi şi cu echipe dornice de afirmare care sunt convins că vor face rezultate bune la alegerile locale din 2012.
Rep.: Tineretul şi afirmarea în politică?
M.S.: Da, chiar eu însumi sunt adeptul unui alt tip de politică, mai nou. La Revoluţie eu aveam opt ani... Dacă eu aş fi preşedinte al Consiliului Judeţean aş fi cam greu de găsit prin birou că aş fi mai mult prin toate locurile din judeţ, prin toate cătunele, mai ales că după atâta vreme le cunosc. Trebuie schimbat felul în care se face politică.
Rep.: Până în 2012 mai ai ceva timp...
M.S.: Sunt convins că am şanse reale, pentru pentru că, aşa cum am zis, e nevoie de o nouă politică.


http://www.ziarul21.ro/new/index.php?option=com_content&view=article&id=5139:mihai-szeplekan-preedinte-al-consiliului-judeean-cluj-in-2012&catid=51:politic&Itemid=74

Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, arde şi anul acesta 300.000 de euro pentru iluminatul festiv din perioada sărbătorilor, în timp ce Spitalul Municipal „Clujana” are nevoie disperată de o sumă aproximativ egală pentru un computer tomograf.
Chiar dacă salariile s-au redus cu 25%, impozitele şi taxele au crescut, veniturile clujenilor au scăzut dramatic, iar medicii şi profesorii au ajuns să fie plătiţi în batjocură, primăria Cluj Napoca continuă să fie vrăjită de magia becurilor colorate şi, în loc să scadă aceasta cheltuială, plănuieşte să o mărească.
Activitatea de iluminat ornamental festiv” scoate din buzunarul contribuabilului clujean o sumă exorbitantă, dacă ţinem cont de nevoile curente ale clujenilor şi numărul proiectelor publice blocate. Pentru perioada de sărbători de anul trecut, Clujul a cheltuit de 4 ori mai mult decât un alt mare oraş al ţării, Timişoara. Sistemele luminoase instalate au sfidat criza: „8 kilometri de ţurţuri luminoşi, un kilometru de perdele luminoase, 73 de bannere cu mesajul “La Mulţi Ani”, 670 de figurine pe stâlpi şi 52 de amplasamente cu brazi”. Acum, lucrurile par scăpate de sub control, primăria obişnuindu-se în ultimii ani să mărească comenzile şi implicit şi sumele alocate. Edilul şef al municipiului nu ia în considerare nici măcar recomandările şefului său de partid, Emil BOC, care a avertizat administraţiile locale asupra cheltuielilor festive pentru anul 2010.
TNL Cluj Napoca îi solicită Primarului Sorin Apostu, ca în şedinţa Consiliului Local din 14.10.2010, să reducă cel puţin la jumătate cheltuielile privind instalaţiile ornamentale, iar banii economisiţi să fie folosiţi acolo unde clujenii au urgenţă nevoie, în sănătate, la Spitalul Municipal.
TNL CLUJ NAPOCA

SPONSORIZAREA LUI UDREA DE TAXI ELICOPTER VINE SI DE LA CLUJ

Firma Romstrade detinuta de Nelu Iordache, considerat a fi omul de "casa" al fostului ministru al Transporturilor Radu Berceanu, a depus singura oferta pentru construirea pistei de 3.500 de metri de la Cluj, in valoare de 120 de milioane de euro.
Radu Berceanu a "servit" firmei Romstrade contracte de milioane de euro pentru diverse lucrari de reabilitare a drumurilor. Cel mai mare a fost in valoare de 29 de milioane de euro pentru intretinerea autostrazii A2, iar ca bonus a primit un contract in valoare de 17 milioane de euro pentru modernizarea drumului DJ151, in judetele Mures si Bistrita-Nasaud, anunta Cotidianul.ro.
Si compania Blue Air, controlata de Nelu Iordache, a beneficiat de contracte banoase cu statul pentru repatrierea etnicilor rromi din Franta si urmeaza sa se ocupe si de aducerea in tara a celor din Italia. Totul se face pe bani, prin contracte atribuite fara licitatie, care au in total valoarea de 2 milioane de euro.
Elicopterele TAXI ale Blue Air sunt folosite la discretie de Elena Udrea in "excursiile" pe care le intreprinde prin tara. Ziarul Puterea a scris ca un zbor cu taxi-elicopterul costa 1.100 de euro, fara TVA si taxe de aeroport, iar Udrea se bucura saptamanal de astfel de servicii.
Nelu Iordache a obtinut si un contract de construire a 35 de kilometri de autostrada in regiunea Erbil, din Irak, iar lucrarile urmeaza sa inceapa in 15 octombrie.
Construirea pistei de 3.500 de metri de la aeroportul din Cluj este un contract iesit din tipar pentru Nelu Iordache, pentru ca se face din banii firmei prin credit furnizor, si nu direct din bani publici. Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, a declarat ca nu prea conteaza ca e o singura oferta, daca aceasta este avantajoasa.
"Trebuie analizata oferta chiar si daca e una singura. Daca e valabila se poate adjudeca pentru ca si in cazul parkingului de la aeroport am avut tot o singura oferta de la UTI si contractul s-a dat. Vom vedea daca este o oferta buna", a declarat Alin Tise, care a spus ca valoarea contractului este de 120 de milioane de euro.
Compania lui Iordache nu se poate plange de lipsa de lichiditati, pentru ca in 2009 Romstrade a avut o cifra de afaceri de 268 de milioane de euro si a avut un profit de 31,6 de milioane de euro, dublu fata de anul 2008.

BOC SI PDL-UL UITA IN CE BARCA SA SE URCE

Site-ul MONEY.ro a dezgropat nişte "amintiri" care, cu siguranţă, nu-i vor face plăcere premierului Emil Boc şi preşedintelui Traian Băsescu. Este vorba de poziţia celor doi faţă de Rompetrol din perioada 2003-2005 şi poziţia lor actuală.
Iată în rezumat ştirea care apare pe site-ul MONEY.ro: Emil Boc a spus azi că va contesta în instanţă conversia în acţiuni a datoriilor Rompetrol deşi, acum şase ani, cel puţin doi membri marcanţi ai PD au votat, în comisiile parlamentare, legea care permite grupului Rompetrol să nu-şi plătească datoriile. Este vorba despre un ministru şi un fost ministru. La rândul lui, preşedintele Traian Băsescu, cel care a zis zilele trecute că Rompetrol trebuie executat pentru că n-a plătit datoria, este cel care a promulgat legea prin care, ieri, statul şi-a luat adio de la jumătate de miliard de euro.
Întoarcere în timp
Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 118/2003, guvernul Năstase reglementează conversia datoriilor Rompetrol. Pe 24 februarie 2004, Senatul adoptă legea de aprobare a OUG 118/2003. Pe 4 martie 2004, trei comisii din Camera Deputaţilor dau aviz favorabil proiectului de lege pentru aprobarea OUG 118/2003. Comisia pentru industrii dă votul în unanimitate: printre membrii comisiei se aflau influenţii lideri PD Anca Boagiu şi Radu Berceanu, precum şi liberalul Marin Anton (mâna dreaptă a lui Theodor Stolojan), trecut ulterior în PLD şi PDL şi, până mai ieri, secretar de stat în primele patru cabinete Boc. În Comisia de buget finanţe legea primeşte aviz favorabil cu 19 voturi pentru şi 6 contra (nu se ştie cui aparţin voturile contra, presupunem că au venit din partea PRM - n.a.), iar Comisia juridică dă tot aviz favorabil, cu "majoritate de voturi". La vremea respectivă vicepreşedinte al acestei comisii era Emil Boc şi, cum după acordarea acestui aviz nu s-a consemnat vreo declaraţie critică din partea sa - se ştie, deputatul Emil Boc, în perioada 2001- 2004, ieşea în presă aproape zilnic cu atacuri la adresa guvernanţilor de atunci.
În plenul Camerei Deputaţilor legea a fost aprobată cu o majoritate covârşitoare, pe 7 februarie 2005 fiind înregistrate doar 10 voturi împotrivă şi 7 abţineri. Voturile negative au venit de la PRM. Din stenograma şedinţei plenului a reieşit că singurii care au avut obiecţii au fost deputaţii PRM, ulterior, într-o conferinţă de presă, liderul acestui partid, C.V.Tudor, contestând vehement soluţia dată de legea pentru aprobarea OUG 118/2003.
Vineri 1 octombrie 2010 - Rompetrol e în afara legii
"Rompetrol trebuie să plătească întreaga datorie. Ne vom duce în instanţă, ce a făcut este în afara legii. Am dat mandat foarte clar şi expres atât ANAF-ului, cât şi Ministerului Finanţelor, să atace în instanţă această decizie a Rompetrol. (...) Nici poveste, eu nu am votat o asemenea ordonanţă. (...) Ea a fost adoptată de guvernul Năstase în 2003, asta este realitatea", a declarat Emil Boc vineri seara la TVR 1.
Ce uită să spună premierul Emil Boc
În Camera Deputaţilor raportul pe fond asupra legii de aprobare a ordonanţei a fost dat pe 25 ianuarie 2005, cu 21 de voturi favorabile şi 3 împotrivă. Comisia era alcătuită din 26 de membri, dintre care 6 din PD. Cum voturile contra au venit de la PRM, rezultă că deputaţii PD au votat pentru. Acest lucru nu îl spune însă premierul Boc. Mai mult, în plenul din 7 februarie 2005, la momentul votului în sală erau 210 deputaţi. Dintre aceştia, 117 erau din arcul guvernamental: PNL-PD-UDMR-PC-Minorităţi. Nici nu deputat PD nu a venit la microfon să critice OUG 118/2003. Repetăm, singurii care au avut obiecţii au fost cei din PRM, care împreună cu deputaţii PSD votaseră iniţial pentru retrimiterea la comisie a ordonanţei, dar au fost înfrânţi la vot.
Pe data de 8 aprilie 2004, preşedintele Traian Băsescu a semnat Decretul 212/2005 prin care promulga legea de aprobare a OUG 118/2003. Nici din partea şefului statului nu a existat la vremea respectivă vreo obiecţie, deşi, se ştie, încă dinaintea turului II de scrutin pentru prezidenţiale intrase în conflict deschis cu Dinu Patriciu. Nici despre acest lucru nu-şi mai amintesc nimic nici Emil Boc şi nici Traian Băsescu.
Să nu fi citit Emil Boc legea?
Decizia Rompetrol de a-şi plăti datoria la stat prin acţiuni se bazează pe Art. 7. din Legea 89/2005 (cea care a aprobat OUG 118/2003) care prevede: - "Obligaţiunile nerăscumpărate în condiţiile art. 5 sunt convertibile la data scadenţei, la opţiunea emitentului, în acţiuni ordinare având un rang pari passu cu acţiunile ordinare existente la data emisiunii. Valoarea nominală, exprimată în lei, a unei acţiuni sau a totalului valorilor nominale, exprimate în lei, a numărului de acţiuni rezultate din modificarea ulterioară, în sensul diminuării sau majorării valorii nominale, exprimată în lei, a unei acţiuni la data emisiunii va fi egală cu valoarea nominală a unei acţiuni de la data emisiunii, exprimată în lei, înmulţită cu raportul dintre cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a României pentru data scadenţei şi cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a României pentru data emisiunii". Acest articol a fost modificat în Senat în 2004 şi a trecut ca prin brânză în 2004 de trei comisii ale Camerei şi în 2005 de comisia decisivă din Cameră şi de plen. Repetăm, nimeni din PD nu a avut la vremea respectivă vreo obiecţie, iar extrem de vocalul (pe atunci) deputat Emil Boc de asemenea nu a obiectat nimic.

Cum va “hăitui” Fiscul coafezele, spălătorii de maşini, organizatorii de nunţi şi bogătaşii

Cum va “hăitui” Fiscul coafezele, spălătorii de maşini, organizatorii de nunţi şi bogătaşii. Cinci noi metode anunţate de ANAF

Fiscul are cinci noi metode prin care va verifica încasările şi cheltuielile persoanelor fizice dar şi firmele, conform unui Ordin publicat vineri pe site-ul instituţiei. Cele cinci noi metode, printre care se numără "metoda sursei şi cheltuirii fondurilor" şi "metoda marjei", vor fi aplicate de inspectorii Fiscului pentru a verifica dacă declaraţiile sunt corecte, complete şi dacă există cu adevărat şi dacă evidenţele contabile sunt corecte sau nu.

Experţii fiscali contactaţi de gândul susţin că inspectorii oricum au folosit aceste metode şi până acum, dar acum vor avea, în sfârşit, şi o acoperire legală. Cele cinci metode vizează, în final, un singur lucru concret: dovedirea legală, în acte, a faptului că atât veniturile, cât şi cheltuielile respectivei persoane sunt reale.
Cele cinci metode sunt următoarele:

1. Metoda sursei şi cheltuirii fondurilor
2. Metoda depozitelor bancare şi a fluxurilor de numerar
3. Metoda marjei
4. Metoda produsului /serviciului şi volumului
5. Metoda patrimoniului net

Experţii fiscali au explicat pentru gândul la ce se referă fiecare metodă în parte:

1. Se verifică atât încasările, cât şi cheltuielile, cu fiecare chitanţă în parte, pe surse de venit, pentru a descoperi eventualele situaţii în care în lipsa unor surse externe de finanţare au fost operate cheltuieli care nu pot fi explicate prin venituri. Simplu spus, inspectorii Fiscului vor analiza dacă acea firmă sau persoană îşi permite la veniturile pe care le are să facă respectivele cheltuieli. În cazul în care cele două planuri nu coincid, inspectorii vor verifica dacă chitanţele sunt reale sau fictive.

2. Inspectorii vor verifica valorile soldului şi ale tranzacţiilor derulate prin conturile bancare. În cazul în care au loc intrări sau ieşiri care nu pot fi justificate din perspectiva veniturilor, persoana investigată fiscal va trebui să explice, cu acte, acele tranzacţii.

3. Marja de profit a unei firme va fi comparată de Fisc cu cea a altei firme, de mărime similară, care activează în acelaşi sector. În cazul în care există discrepanţe foarte mari, inspectorii vor verifica dacă marja de profit se justifică sau nu, din punct de vedere legal. Astfel, dacă la acelaşi nivel al vânzărilor compania A are un profit mai mic decât compania B, Fiscul va verifica dacă nu cumva firma A a "încărcat" cheltuielile, pentru a avea un profit, respectiv un impozit pe profit mai mic.

4. Este, de departe, cea mai interesantă. Practic, inspectorii vor verifica dacă o firmă poate justifica sau nu cheltuielile în acte.

Experţii fiscali ne-au dat următoarele exemple posibile, bazate pe cazuri reale:
-Organizatorii de evenimente. O firmă care organizează nunţi a trecut în acte că a oferit servicii unui număr de 200 de invitaţi şi, în acelaşi timp, a trecut la cheltuieli serviciile de spălare a 1.000 de feţe de masă. Inspectorii vor verifica dacă acel serviciu a fost prestat sau nu, la prima vedere părând că este vorba despre "încărcarea" cheltuielilor.
-Spălătorii auto. La venituri sunt trecuţi 100 de clienţi iar la cheltuieli un consum de 1.000 de metri cubi de apă. Inspectorii vor cere în acel moment proprietarului sau managerului să explice de ce la spălătoria lui este nevoie de 10 metri cubi de apă (10.000 de litri de apă) pentru a curăţa o maşină
-Saloanele de coafură. Din chitanţe reiese că salonul a avut 100 de clienţi în acea lună. La cheltuieli este declarată achiziţia a 50 de bidoane din acelaşi tip de şampon.

5. Inspectorii vor urmări evoluţia patrimoniului, a averii respectivei persoane, pentru a vedea dacă există o corelare, sau nu, între veniturile ei şi evoluţia averii.

În Bulgaria Fiscul filmează din elicopter proprietăţile persoanelor cu averi foarte mari

Pentru a verifica dacă persoanele avute din Bulgaria declară tot ce au, autorităţile de la Sofia au început un program pilot prin care proprietăţile acestor persoane sunt filmate din elicopter.In Romania ar fi nevoie de un elicopter numai pentru verificarea averilor demnitarilor Guvernelor Boc 1...2..3..4..5 În cazul în care Fiscul bulgar va considera, verificând veniturile declarate ale bogătaşilor, ca nu şi-ar fi putut permite aceste proprietăţi, persoanele în cauză vor fi chemate la Agenţia Naţională Bulgară pentru Venituri pentru a da explicaţii în acest sens. Veniturile nedeclarate vor fi taxate, incluzând şi penalizări, iar în cazul în care se va dovedi că a fost încălcată legea dosarul va fi trimis mai departe instanţelor de judecată.

Clubul Intreprinzatorilor Liberali din Cluj: Multumim din inima Guvernului ca a inlocuit impozitul minim cu "nu se stie ce"

Oamenii de afaceri liberali din judetul Cluj ii multumesc Guvernului ca a eliminat impozitul minim si l-a inlocuit cu "nu se stie ce".



"Clubul Intreprinzatorilor Liberali din judetul Cluj multumeste guvernului Romaniei, special domnului prim-ministru Emil Boc, pentru faptul ca a eliminat impozitul minim si l-a inlocuit, incepand cu 1 ianuarie 2011, cu nu se ştie ce. Aceasta noua norma legislativa, adoptata in stilul caracteristic al tuturor guvernelor Boc, adica heirupistic, anuleaza orice posibilitate ca intreprinzatorii sa-si faca planuri de afaceri si proiectii financiare pe termen mediu si lung", sustin oamenii de afaceri liberali intr-un comunicat.



Reprezentantii Clubului Intreprinzatorilor Liberali din Cluj spera ca viitoarele modificari, care urmeaza sa intre in vigoare din 1 ianuarie, vor fi anuntate si facute publice de Executiv pana la 31 decembrie 2010.



"Stim ca vom plati impozit pe profit timp de trei luni, si in cel mai fericit caz, peste o luna vom afla ce tip de fiscalitate are in cap domnul Ialomiteanu, actualul finantist sef al tarii. Daca domnul Vladescu a intrat in istorie drept omul care a reuşit "perfomanta" de a promova impozitul minim si, implicit, de a fi autorul moral al falimentului a peste o suta de mii de firme mici, falimente care au determinat si cresterea numarului de someri si de asistati social, probabil ca domnul Ialomiteanu nu va ramane mai prejos", mai spun oamenii de afaceri. Ei sunt convinsi insa ca si noul ministru al Finantelor va respecta maniera de lucru a Guvernului, sintetizata in expresia "Dupa noi, saracia lucie!".



Oamenii de afaceri liberali ii multumesc si ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, care a contrasemnat si girat elaborarea si adoptarea unei Ordonante de Urgenta de modificare a Codului Fiscal, ordonanta care, potrivit liberalilor, contravine Constitutiei.