PASTE FERICIT!

Lumina si caldura Pastelui sa va incalzeasca sufletele,

sa va lumineze mintile,sa va deschida inimile spre iubure,

credinta,iertare.Sa fim mai buni,

sa ne bucuram din plin de frumusetea tuturor lucrurilor care ne inconjoara si sa

daruim iubire celor dragi.

Alin Ungur

SAPTAMANA PATIMILOR(SAPTAMANA MARE) sa fim mai buni

Saptamana Patimilor exprima perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare inclusiv. Conform randuielilor canonice, in aceasta saptamana se ajuneaza pana spre seara. Caracteristica esentiala a acestei saptamani sunt Deniile.

Luni, in Saptamana Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vandut de fratii sai cu treizeci de arginti. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Acuzat de desfranare, ajunge in temnita. In urma talmacirii unor visuri, este scos din inchisoare si pus administrator peste tot Egiptul. Stapanirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruintei lui Hristos asupra pacatelor lumii.

Tot in aceasta zi se face pomenire si de smochinul neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Incepand cu Denia de duminica seara, se canta pana in Sfanta si Marea Joi urmatorul tropar:

"Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".

Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne tine treaza datoria de a trai permanent in Hristos. Numai asa vom avea raspuns bun la judecata finala, caci prin implinirea voii divine, Hristos ia chip in noi. Concluzia acestei pilde este ca Hristos, trebuie sa Se regaseasca in fiecare dintre noi in orice moment. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. "Doamne", zicem noi catre Hristos, "femeia care cazuse in pacate multe, simtind dumnezeirea Ta", deci, fiind miscata de harul dumnezeiesc spre cunoasterea cea mai presus de intelegere, "a luat randuiala de mironosita". A facut ceea ce doreau sa faca femeile mironosite dupa inmormantarea Mantuitorului. A anticipat inmormantarea lui Hristos si pregatirea Lui cu miresme, "aducand mir de mult pret". A fost mistuita de dorinta de a i se dezlega pacatele: "Dezleaga-mi pacatele mele, asa cum eu mi-am dezlegat parul".

Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului. Dupa ce a savarsit Cina cea de Taina, Mantuitorul le da ucenicilor o noua porunca: "Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." Nu intamplator in fata Sfantului Potir, noi spunem Mantuitorului: "Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta".

In Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare. Sfinte pentru ca Cel ce sufera este Fiul lui Dumnezeu, mantuitoare pentru ca Cel ce patimeste nu este un simplu om si infricosatoare caci toata faptura s-a schimbat la rastignirea lui Hristos: " Soarele s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat si multi din morminte au inviat".

In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricaciune la viata vesnica pe cei din veac adormiti.
Astfel, noi zicem: "Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce esti fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii. Iar cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, marire Tie". Randuiala Bisericii noastre este ca indata dupa ce se spun cu cantare cuvintele in care facem prohodirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, indata dupa aceea se pomeneste Invierea.

Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:

"In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

Sa luam aminte la cum petrecem aceste zile, ca la finalul lor sa avem putere sa raspundem chemarilor Sfantului Ioan Gura de Aur:

"Toti sa va ospatati din ospatul credintei, toti sa luati bogatia bunatatii. Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat imparatia cea de obste, nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca iertare din mormant a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului. A stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de aceea, pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad. Si aceasta mai inainte apucand Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos, s-a amarat ca s-a stricat, s-a amarat ca s-a batjocorit, s-a amarat ca s-a omorat, s-a amarat ca s-a legat. A luat trup si de Dumnezeu s-a lovit, a luat pamant si s-a intampinat cu cerul, a luat ce a vazut si a cazut intru ce n-a vazut. Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos si au cazut dracii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata vietuieste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in mormant. Ca Hristos inviind din morti incepatura celor adormiti S-a facut. A aceluia este slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin".

Ion Novăcescu, Ion I.C. Brătianu – Concepție și management politic CREZUL LIBERAL

1. Cred și afirm cu tărie că România e cea mai frumoasă țară de pe pământ, iar eu sunt mândru că sunt român și că Ea este patria mea.
2. Cred că a fi român e totuna cu a fi liberal. Adică, a fi: patriot, democrat, spirit liber, tolerant, cinstit, educat, responsabil, ordonat și întreprinzător.
3. Cred în valorile liberalismului românesc, în Partidul Național Liberal și în conducerea sa.
4. Cred în democrație, în statul de drept și în valorile civilizației europene, pe care le voi promova și le voi apăra pe pământul românesc, și mai cred că democrația românească depinde de starea de educație și de culturalizare a națiunii mele.
5. Cred în drepturile și libertățile omului, pe care le voi susține și le voi apăra aici și oriunde aș fi, cum la fel cred în obligațiile și răspunderile mele de cetățean.
6. Cred că, în calitatea mea de liberal, sunt dator, la fel ca părinții fondatori ai liberalismului și ai națiunii române, să slujesc dezinteresat și cu toate puterile mele: interesul național, interesele publice și interesele europene.
7. Cred că scopul meu în Partidul Național Liberal și în viața politică a țării nu este unul de corupțiune, ci unul de moralizare.
8. Cred că misiunea mea în viața comunității și a concetățenilor mei este aceea de a face bine și de a zidi.
9. Cred și sunt mândru de istoria, moștenirea și realizările partidului meu și ale părinților săi fondatori de țară și instituții fundamentale românești.
10. Cred că România se poate dezvola și românii pot prospera doar în cadrul statului liberal organizat, al cărui constructor și slujitor devotat voi fi și eu din acest moment.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor, cunoscuta si sub denumirea de Duminica florilor sau a stalparilor, este una din cele mai mari si importante sarbatori care preced sarbatoarea Pastelui. Originile acestei sarbatori sunt stravechi, romanii inchinand aceasta zi zeitei Flora, o zeitate a vegetatiei si a primaverii. Odata cu asimilarea crestinismului, aceasta sarbatoare pagana a fost suprapusa sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim (Floriile).
Duminica Floriilor este considerata o zi sfanta, o zi a florilor si a elementului vegetal in cultura populara romaneasca. In aceasta zi, crestinii aduc la biserica ramuri inmugurite de salcie ce urmeaza sa fie sfintite de catre preot in cadrul unei slujbe speciale. Salcia aminteste de ramurile de maslin cu care Iisus Hristos a fost intampinat la intrarea sa in Ierusalim. Totodata, salcia este o planta mult indragita de Maica Domnului, singurul arbust care s-a indurat sa o ajute pe Maica Domnului sa treaca apele unui rau. Drept rasplata, salcia a fost binecuvantata cu rod si fertilitate, primind de la Maica Domnului si darul de a nu arde niciodata. Salcia mai semnifica si biruinta vietii asupra mortii, dar si revenirea la viata a naturii intr-un mod vegetativ.
Cand slujba de Florii se termina si credinciosii sunt binecuvantati de preot, aceste ramuri de salcie sunt duse acasa si agatate in dreptul icoanelor. Fiind sfintite, au rol de protectie impotriva necuratului. De asemenea, in Muntenia si in Oltenia ramurii de salcie se pastreaza tot timpul anului in casa. Se spune ca apara casa si familia respectiva de foc, de vant, de grindina si boala. In schimb, pe meleagurile Moldovei si ale Bucovinei, salcia sfintita se plaseaza in exteriorul locuintei, agatata la streasina casei. Mai mult, in anumite zone ale tarii, copiii si animalele sunt atinse cu matisorii de salcie pentru a creste si inflori asemenea lor.

Comisioanele - spaima lui Apostu

TNL Cluj-Napoca considera hilar si nefundamentat refuzul primarului PDL, Sorin APOSTU, de a implementa si la Cluj-Napoca posibilitatea de plata a parcarilor prin SMS, dupa ce seful sau, Emil BOC, se lauda inca din 2006, ca acest lucru este fezabil.

„Acest sistem implica costuri suplimentare, care ar avea drept consecinta fie cresterea pretului parcarii, fie directionarea unui procent din incasarile bugetului local catre companiile de telefonie mobila” spune liderul PDL Cluj-Napoca, Sorin APOSTU.

Afirmatie falsa in totalitate. Investitia initiala a municipalitatii este de 0 lei si nu implica niciun cost suplimentar. Nu este necesara vreo modificare a organizarii parcarilor sau a modului de verificare, dupa cum se vaitau acum cateva zile reprezentantii municipalitatii. Prin negociere, inclusiv sistemele PDA pot fi obtinute in custodie, asadar nu exista niciun motiv pentru ca pretul parcarii sa creasca, dimpotriva, acesta se reduce.

Mai mult decat atat, costurile operationale ar fi mult mai mici decat cele actuale, ce includ serviciul de intretinere a parcometrelor, de operare a lor, de distributie si tiparire a tichetelor, de colectare a monedelor sau de inlocuire a parcometrelor defecte, a caror pret se ridica la cateva mii de euro pe bucata.

Directionarea unui procent catre companiile de telefonie mobila este pretextul, pentru Sorin APOSTU, de a refuza prosteste sa ofere clujenilor o alternativa simpla si rapida de plata a parcarii. Pe scurt, Primarul nu suporta faptul de a nu controla modul in care comisioneaza SMS-ul operatorii de telefonie mobila. Se teme de comisionul, de altfel infim, al celor doi mari operatori de telefonie mobila, care oricum nu ar afecta negativ veniturile la bugetul local, ci, dimpotriva, incasarile ar creste, soferii fiind atentionati, cu 5 minute inainte de expirarea perioadei achitate, avand astfel posibilitatea de a isi prelungi, printr-un alt SMS, perioada de parcare platita. In plus, aceasta metoda ar creste si numarul de buni platnici, care ar achita prin SMS, in conditiile in care se grabesc, iar celelalte variante nu le sunt la indemana.



Posibilitatea acordarii ‚micilor atentii’ este eliminata total. Banii circula prin SMS, de la sofer - la firma care gestioneaza sistemul, la operatorul de telefonie mobila, iar, de acolo, Primaria incaseaza partea ei, totul fiind simplu si curat, fara intermediari si fara posibilitatea interventiilor sefilor de partid.

Chiar daca un astfel de sistem de taxare ar scuti soferii clujeni de toate neplacerile, cauzate de defectarea parcometrelor, de amenzile aplicate de ‚hingherii serviciului parcari (in timpul in care incearca sa schimbe bancnotele in monede), sau de cozile de la parcarile cu bariera, Sorin APOSTU refuza cu incapatanare sa vina in sprijinul contribuabilului clujean, folosind argumente superficiale, ce denota lipsa de documentare sau rea vointa.

TNL Cluj-Napoca ii solicita domnului Primar sa faca o exceptie de la regula ‚,50%-50%” si sa le ofere tuturor clujenilor posibilitatea de a castiga 100% de pe urma taxelor si impozitelor, pe care le plateste fiecare catre bugetul local. Banul public trebuie sa fie cheltuit eficient si in interesul contribuabilului, pentru care simplificarea procedurilor birocratice reprezinta o prioritate.

Adevăratul Jurnal Municipal. Raportul lui Apostu

Risipa, corupţia şi birocraţia administrativă caracterizează mandatul de până acum al primarului Sorin APOSTU, proaspăt uns şef peste PDL Cluj-Napoca, omul lui BOC, cum îi plăcea lui să se laude în 2009.

La începtul fiecărui an, APOSTU le “reaminteşte” locuitorilor oraşului prin scrisori trimise de la primărie realizările sale pentru anul trecut şi planurile pentru anul următor. De fiecare dată, primarul promite (şi garantează ferm) că ei, clujenii, sunt cei care îi stabilesc agenda.

Scrisorile lui Sorin Apostu sunt pline însă de înflorituri şi fapte care, fie nu-i aparţin, fie pur şi simplu sunt sarcini trecute prin lege, în fişa postului unui primar de muncipiu. Astfel, după primul an, din lipsa rezultatelor “sonore”, Sorin APOSTU şi-a trecut în raportul de activitate la capitolul realizări tronsonul de autostradă Gilău-Turda şi centura Vâlcele-Apahida cu care, de altfel, primăria nu a avut nicio treabă! În al doilea an de mandat lucrurile s-au complicat. Nici autostrada şi nici centura nu au mai putut fi bifate pentru că sunt blocate. Cum marile proiecte începute în anii trecuţi au fost puse pe butuci cu “sprijinul constant” al lui Emil BOC, premierul care nu a găsit resursele guvernamentale necesare pentru continuarea lor, primarul se laudă cu locuinţele ANL, care au ajuns pe mâna apropiaţilor din partid, cu iluminatul public, care ar trebui să fie un lucru normal într-un oraş ce se vrea capitală culturală europeană, cu înnoirea parcului auto al RATUC prin achiziţionarea unor maşini second-hand franţuzeşti sau cu sistemul video de supraveghere al oraşului total inutil.

Realitatea e cu totul alta decât cea prezentată de primarul PDL Sorin Apostu în epistolele sale către cetăţeni. Sub conducerea sa, Clujul suferă şi, odată cu el, şi noi, clujenii:

1. Investitorii părăsesc Clujul, locurile de muncă sunt din ce în ce mai puţine şi mai prost plătite;

2. Străzile recent asfaltate (de firmele de casă ale PDL) sunt pline de gropi şi nu au rezistat nici măcar o iarnă;

3. Mizeria şi praful au pus stăpânire pe oraş. Firmele de salubritate (portocalii şi ele) ridică resturile menajere când vor ele!

4. Deszăpezirea din timpul iernii a fost o bătaie de joc la adresa şoferilor. Aceleaşi firme, apropiate primarului, au dovedit că nu au capacitatea de a gestiona deszăpezirea oraşului, salubritatea stradală şi colectarea deşeurilor menajere;

5. Mijloacele de transport în comun sunt învechite, iar parcul auto RATUC este ‘’înnoit’’ cu maşini second- hand franţuzeşti care au sute de mii de km la bord;

6. Din marile proiecte de locuinţe pentru tineri de Cartierul Lomb şi Cartierul Tineretului s-a ales praful;

7. Blocurile ANL ajung cu precădere la prietenii şi cunoştintele celor din PDL;

8. Programul de reabilitarea termică a blocurilor este un eşec. Nici 5% din obiectiv nu s-a îndeplinit;

9. Parcările sunt în continuare o problemă în oraş. Primaria de-abia asteaptă să te amendeze, deşi tu nu ai unde parca maşina. Spaţiile verzi lipsesc cu desăvârşire;

10. Pe ce cheltuieşte Primarul banii din bugetul local ?
Milioane de euro sunt aruncate pe floricele, camere de supraveghere total ineficiente, iluminat festiv de sărbători, jachete de vânt pentru poliţia locală, fântâni arteziene, garduri metalice de protecţie a domeniului public sau pentru astuparea gropilor din asfaltul proaspăt turnat.

În concluzie: agenda primarului o stabileşte clientela politică a PDL, NU clujenii!

Un adevăr pe care deja îl ştie toata lumea...


Pentru că noi, tinerii liberali, considerăm că edilul şef îşi prezintă trunchiată activitatea sa de primar, manipulând opinia publică, TNL Cluj-Napoca demarează, începând de mâine, o campanie de informare a clujenilor numită “Adevăratul Jurnal Municipal”. Campania are drept scop prezentarea situaţiei reale a administraţiei PDL condusă de Sorin APOSTU în interesul clientelei politice şi constă în distribuirea raportului de activitate al primarului exprimat prin cele 10 puncte de mai sus în cutiile poştale din oraş. Totodată, îl asigurăm pe domnul APOSTU, poreclit şi “fifty-fifty” de către cei care au avut contact cu primăria în ultima perioadă, că la Cluj va exista în continuare opoziţie. Iar visul mafiei portocalii de a realiza din partidele politice aflate la putere şi cele din opoziţie o formaţiune politică care să gestioneze şpaga transpartinic, nu se va realiza, chiar dacă în acest moment Sorin APOSTU controlează autoritar majoritatea în Consiliul Local şi a clădit un sistem clientelar corupt, bine ancorat în fotoliul său de primar.
Cluj-Napoca Preşedintele Organizaţiei Municipale de Tineret a PNL Cluj-Napoca
03.04.2011 Ioan BÎLDEA

Conferinţa de Alegeri a Tineretului Naţional Liberal

Tineretul National Liberal, isi va alege noua structura de conducere sambata, 7 mai 2011.

Evenimentul va avea loc la Complexul Romexpo.

Sunt asteptati peste 5000 de liberali din toata tara.