UNGUR LIVIU ALIN

"NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE"

joi, 5 iunie 2008

Pericolele il pandesc pe Boc

Deşi aparent nimic rău nu i se mai poate întâmpla lui Emil Boc în următoarea perioadă, pericolele îl pândesc pe cel care duminică a măturat tot în calea sa. Opoziţia locală şi adversarii din interiorul propriului partid la nivel naţional au fost puşi pentru o lungă perioadă cu “botul pe labe”.
Primarul Clujului şi-a recâştigat un nou mandat, cu peste 76% dintre opţiunile exprimate, a reuşit impunerea lui Alin Tişe la conducerea Consiliului Judeţean cu un scor de senzaţie, 37%, şi domină fără drept de apel Consiliul Local Cluj, cu peste 56%, adică 16 din cei 27 de consilieri. Cu toate aceste realităţi electorale care îl plasează în fruntea organizaţiilor PD-L din ţară, alături de Neamţul lui Pinalti, cu toate că principalii săi oponenţi din partid au suferit eşecuri de proporţii sau semi-eşecuri la aceste alegeri, cu toate că la Cluj s-a dovedit că Boc-ul portocaliu a acţionat devastator, “preşedintele şi primarul Boc” este pândit de câteva pericole reale. Singura situaţie cu adevărat liniştitoare vine pentru acesta din partea celor care mârâiau la colţurile forului de conducere al PD-L.
Berceanu, cel care jurase răzbunare după ce în 2005 fusese exclus din echipa câştigătoare de vicepreşedinţi ai noului preşedinte Boc, a pierdut ruşinos bătălia pentru preşedinţia CJ Dolj. După o campanie în care a investit spre 3 milioane de euro! Cezar Preda, alt element cu pretenţii în conducerea PD-L, a pierdut în faţa fostului democrat Mocanu. Blaga a scos cu 8 procente sub propriul partid pe Bucureşti şi porneşte cu şansa a doua în lupta cu aşa-zis independentul Oprescu. Trei, Doamne, şi toţi trei au fost reduşi la tăcere de electorat.

Dar aceasta este poate singura zonă unde Boc a tranşat ostilităţile. La nivel de ţară, PD-L a sărit cu puţin peste 28% la votul politic, cel pentru consiliile judeţene şi nu a reuşit să se distanţeze de PSD, care se află cu mai puţin de jumătate de procent în urma sa. La preşedinţia consiliilor judeţene, PSD număra aseară, la ora 19.00, 16 câştigători şi lupta la mustaţă pentru încă 2. PD-L reuşise să obţină doar 12 poziţii şi lupta la numărătoare pentru încă 4. Din primul tur, PSD obţinuse 422 de mandate de primari, iar PD-L doar 299, în timp ce PNL luase 213 mandate.

Şi la nivelul consiliilor locale PSD conducea la nivel naţional cu 6.755 de mandate, urmat de PD-L cu 6.231 şi PNL cu 4.538. Practic, în afara unei axe ardelene mult slăbite faţă de 2004, PD-L nu a reuşit să câştige la fel de multe primării, cel puţin din primul tur. A pierdut Oradea, Zalău şi se bate în turul doi pentru Primăria Bistriţa. Situaţia cu adevărat dezastruoasă pentru PD-L este însă la nivelul celui mai important oraş al României, Bucureşti.

Aici, doar sectorul 3 a fost câştigat din primul tur de către Negoiţă, situaţia nefiind deloc roz nici pentru turul II decât la nivelul sectorului 6, unde Poteraş este cotat cu prima şansă în faţa social-democratului Darabonţ. La 5, Bodu pierde în faţa lui Vanghelie. La 4, câştiga Piedone în faţa lui Silaghi. La 1 prima şansă îi aparţine aristocratului Chiliman în faţa copilului de suflet al lui Băsescu, Răzvan Murgeanu.

La nivelul Consiliului General s-a constituit deja o coaliţie PSD-PNL-PNG, care îi va crea probleme lui Blaga inclusiv în conceperea mesajului pentru turul al doilea, PD-L fiind izolat cu cei 35% pe care îi deţine. Practic, marii câştigători ai acestor alegeri la nivel naţional sunt PSD, urmat de un PNL care şi-a conservat primăriile importante şi a câştigat alte câteva noi, obţinând cel mai bun scor electoral din 1990 încoace, 17% la consiliile judeţene, 19% la consiliile locale şi 6 preşedinţi CJ.

Astfel, cu un scor ce se păstrează practic în trend-ul europarlamentarelor unde PD-L a obţinut 28,66%, democrat-liberalii vor fi nevoiţi, chiar şi în cazul în care în toamnă vor reuşi să ia faţa PSD, să realizeze o coaliţie sau cu marii duşmani din 2004, sau cu actualii duşmani, foşti fraţi până mai ieri. Boc trebuie să îşi ducă partidul la victorie detaşată în toamnă pentru a putea spera la mai mult. De asemenea, la nivelul Clujului, unde Boc a reuşit să se impună autoritar, acesta are de gestionat o situaţie care se poate întoarce uşor împotriva sa şi a propriului partid.

Imensa responsabilitate este datorată pe de o parte faptului că nimic nu mai poate fi scos în faţă ca şi eventuală scuză în situaţia unor eşecuri, PD-L dominând totul, iar pe de altă parte relaţia de rudenie, neexploatată electoral, între naş şi fin, la Primărie şi Consiliul Judeţean, poate arunca rapid anatema unor prezumtive “afaceri de familie” asupra activităţii celor două instituţii cheie ale administraţiei clujene.

Puterea absolută poate corupe în mod absolut, iar dominaţia absolută poate duce la un monopol extrem de periculos în ceea ce priveşte cu precădere un posibil clientelism portocaliu. “Familia portocalie” devine practic o temă care în cazul în care se va rostogoli suficient în mentalul alegătorului va reprezenta exact piatra de moară a alegerilor generale de la Cluj. Pe lângă toate acestea, Emil Boc va trebui să facă faţă unor excerbări ale puterii din partea unor indivizi care, fără ajutorul său, ar fi rămas în uitare permanentă şi care pot devia extrem de periculos de la valorile democraţiei şi pluripartidismului de pe scena politică clujeană.

Deja au apărut primele exemple ale unor indivizi de care până mai ieri nu auzise nimeni şi care au început să-i ameninţe în stânga şi în dreapta pe cei aflaţi în poziţii de directori de deconcentrate sau alte poziţii publice la nivel judeţean. Sincer, vreau să cred că Dumnezeu nu le va lua minţile lui Boc, Tişe, Apostu, Buda, Hărdău şi Stamatian, astfel încât vor reuşi să-şi ţină în frâu subordonaţii şi propriile porniri pentru a nu declanşa la Cluj o reală vânătoare de vrăjitoare galben-albastre sau roşii.

Electoratul clujean le-a oferit şansa să demonstreze că sunt soluţia cea mai bună pentru Cluj la această oră. Să nu o irosească. Ar fi păcat pentru Cluj şi pentru Victoria categorică ce merită aplauzele noastre.
preluare Rareş BOGDAN