„Călăii” lui Dîncu au încălcat statutul!

Tot mai mulţi colegi din PSD Cluj îi reproşează lui Ioan Rus abandonarea organizaţiei şi neimplicarea în campanie
Şedinţa Comitetului Executiv (CEx) al PSD de vineri, de la Mamaia, în care s-a decis dizolvarea conducerilor organizaţiilor judeţene cu rezultate slabe în alegerile locale, a fost interpretată în organizaţia clujeană şi nu numai drept o şedinţă „cu dedicaţie pentru Vasile Dîncu”, mai ales că cei care au propus sancţiunea respectivă sunt membri ai gărzii vechi din PSD: Nicuşor Constantinescu (Constanţa), Marian Oprişan (Vrancea) şi Liviu Dragnea (Teleorman). Propunerea făcută de CEx vineri nu este susţinută, însă, de statutul PSD, care dă dreptul acestui for să propună dizolvarea conducerii organizaţiilor judeţene doar „pentru încălcarea gravă a Statutului”.
Propunerea de dizolvare a conducerii filialei clujene, făcută de CEx, şi care urmează să fie validată de Consiliul Naţional al PSD pe 11 iulie, nu are la bază nicio prevedere din statutul partidului. Astfel, statutul PSD prevede la articolele 64, al. 4, respectiv 57, al. 4, posibilitatea dizolvării conducerii unei filiale numai „pentru încălcarea gravă a prevederilor Statutului”. Totuşi, la şedinţa de marţi, de la Mamaia, CEx şi-a asumat prin vot propunerea de a dizolva conducerile acelor filiale care nu au obţinut 20% la alegerile locale. Or, statutul PSD nu prevede nicăieri faptul că neatingerea pragului de 20% din voturi de către o filială echivalează cu o „încălcare gravă a prevederilor Statutului”.
Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, care nu a participat la întâlnirea de la Mamaia, recunoaşte că decizia CEx ridică probleme din perspectivă statutară. „Ca să nu fac valuri în partid, nu vreau să spun decât că este o decizie la limită. Nu e foarte în regulă ce s-a întâmplat la acea întâlnire şi, dacă eram acolo, aş fi spus acelaşi lucru”, a declarat Corlăţean, care a adăugat că trebuie organizată o întâlnire a filialelor PSD din Ardeal.
Preşedintele executiv al PSD Cluj, Valentin Cuibus, susţine, la rândul său, că decizia CEx are la bază, în cel mai bun caz, o „forţare” a prevederilor statutare. „Forţat luând lucrurile, se poate spune că neîndeplinirea unor angajamente reprezintă o încălcare a statutului. Chiar am obţinut rezultate slabe la aceste alegeri”, a recunoscut Cuibus. El spune că social-democraţii clujeni vor avea o întâlnire săptămâna aceasta, pentru a veni cu un punct de vedere comun.
Ce mai poate face „Grupul de la Cluj”?
„Greii” PSD Cluj refuză, deocamdată, să facă declaraţii publice privind strategia viitoare. Încă de la gestul neaşteptat al lui Ioan Rus au apărut speculaţii privind motivaţia ascunsă a renunţării acestuia la conducerea organizaţiei clujene. Iar această motivaţie ar fi fost dedicarea totală a lui Rus proiectului construirii, împreună cu alte organizaţii PSD din Ardeal, a unui partid regional. Acest proiect s-ar fi născut odată cu scăderea influenţei grupului reformist de la Cluj la vârful PSD, în paralel cu revenirea în prim-plan a foştilor „învinşi” Ion Iliescu, Adrian Năstase sau Miron Mitrea. Acesta pare a fi cel mai riscant proiect, deşi, pe moment, poate fi o alternativă la înfrângerea „Grupului de la Cluj” şi a proiectului său în PSD.
O altă ipoteză de lucru ar fi o nouă tentativă de revoluţie internă prin provocarea unui nou Congres Extraordinar. Şi în acest caz, ca şi în primul, va fi nevoie de preconizata întâlnire a liderilor organizaţiilor din Ardeal. Însă o asemenea tentativă va avea puţine şanse de reuşită, votul de vineri demonstrând clar dizolvarea puterii de influenţă şi de decizie a ardelenilor în PSD. Pe de altă parte, de la „înălţimea” scorurilor obţinute de PSD în Ardeal, e puţin probabil că o altă mişcare reformistă ardeleană să mai câştige adepţi. Sentinţa de vineri reprezintă o lovitură şi la adresa adevăratului lider al „Grupului de la Cluj”, Ioan Rus. La finele anului trecut, Rus îşi motiva demisia din fruntea organizaţiei clujene prin dorinţa de a se dedica mai mult funcţiei sale de vicepreşedinte naţional, calitate din care răspunde de regiunea de Nord-Vest. Or, două din cele trei organizaţii cărora li s-a cerut dizolvarea vineri – Cluj şi Bihor – aparţin tocmai ariei de competenţă a lui Rus.
În fine, o a treia soluţie ar fi acceptarea situaţiei şi a unei „penitenţe” în penumbră, aşteptându-se un pas greşit din partea actualei conduceri informale a partidului, cu speranţa unei reveniri în forţă, după modelul Iliescu-Năstase-Mitrea, amintit mai sus. Nu poate fi eliminată ipoteza în care Consiliul Naţional al PSD nu va valida dizolvările propuse de CEx, iar echipa lui Dîncu îşi va păstra poziţia. Dar chiar şi un asemenea scenariu, la fel ca toate celelalte amintite, nu îi va scăpa pe liderii social-democraţilor clujeni de obligaţia unor explicaţii pentru rezultatele slabe din alegeri, dar mai ales, de necesitatea găsirii unor soluţii pentru alegerile generale. Orice rezultat sub cel din 2004 (trei deputaţi şi un senator) ar putea fi fatal pentru „Grupul de la Cluj”.