UNGUR LIVIU ALIN

"NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE"

sâmbătă, 26 septembrie 2009

Vom reuşi prin noi înşine. Trebuie doar să le dăm românilor o şansă (de Călin Popescu Tăriceanu)


Scriu aceste rânduri la o zi după ce s-a votat în Parlament moţiunea de cenzură. Unii ‎au spus că este o înfrângere. Eu cred că a fost un semnal care se poate transforma ‎într-o victorie. Şi am să vă spun şi de ce.‎ Pentru că moţiunea pe care au depus-o grupurile parlamentare ale PNL şi UDMR nu ‎a fost atât un act politic, cât un semnal pe care l-am dat în numele a 22 de milioane de ‎români. Ce nu a înţeles premierul Emil Boc şi politicienii din PSD şi PDL este că ‎reproşurile şi criticile cuprinse în moţiune aparţin românilor. Aparţin profesorilor, ‎aparţin funcţionarilor publici, aparţin medicilor, aparţin românilor care au trebuit să îşi ‎închidă firma din cauza impozitului forfetar.‎ ‎22 de milioane de români s-au săturat de o guvernare în care speranţa a fost îngropată ‎şi vor o schimbare. ‎Această schimbare a fost respinsă ieri de parlamentarii PSD şi PDL. Dar nu poate fi ‎amânată la nesfârşit. Emil Boc, Mircea Geoană şi Traian Băsescu vor constata acest ‎lucru pe 22 noiembrie.‎Din punctul meu de vedere, nu este de ajuns să criticăm. Trebuie să spunem şi ce ‎trebuie făcut. Nu doar ce au greşit cei de la guvernare, ci şi ce trebuie să facă.‎Este ceea ce am încercat să arăt în discursul meu din Parlament. Esenţa este simplă: ‎România va trece peste criză prin noi înşine. Trebuie să le dăm o şansă românilor. O ‎şansă zecilor de mii de români care şi-au început o afacere şi sunt împovăraţi de taxele ‎introdusele de guvernul Boc. O şansă miilor de tineri care au ieşit de pe băncile ‎facultăţilor bine pregătiţi şi gata să facă diferenţa, dar nu îşi găsesc un loc de muncă. ‎Cum facem asta? Simplu: investind în infrastructură, oferind stimulente firmelor care ‎angajează tineri şi reducând taxele şi impozitele.‎Înainte de toate, încurajând munca şi competenţa. Este ceea ce i-am explicat şi astăzi ‎premierului Emil Boc. I-am spus că legea salarizării unitare readuce principiile ‎comuniste, în care dacă erai profesor primeai un salariu de X lei. Indiferent de cât de ‎bine predai, de performanţele elevilor tăi nu aveai cum să primeşti mai mult, şi nici ‎mai puţin. Asta se întâmplă şi acum. Nu se răsplăteşte performanţa, care este cheia ‎pentru a ieşi din criza economică, ci simpla apartenenţa la o categorie profesională, ‎respectiv la un nivel în cadrul acestei categorii.‎Esenţa pentru ieşirea din criză este să avem încredere în români; în inteligenţa lor, în ‎capacitatea de a contribui la ieşirea din criza economică; în dorinţa lor de a schimba ‎România. Guvernul Băsescu–Boc nu are încredere în români, dar le aruncă în spate ‎responsabilitatea pentru ieşirea din criză. ‎Am însă o bănuială ... că nici românii nu au încredere în guvernul Băsescu-Boc. ‎P.S. În campania electorală Emil Boc şi Mircea Geoană au repetat la nesfârşit ‎propoziţia: „România a beneficiat de 0 euro din fonduri europene în timpul guvernării ‎liberale”. Cu astfel de minciuni au ajuns la putere. Acum se vede însă că minciuna are ‎picioare scurte. Zilele trecute Comisia Europeană a publicat datele privind accesarea ‎fondurilor europene pe 2008. România a primit de la Uniunea Europeană 2,66 ‎miliarde de euro, aproape dublu faţă de cât am contribuit. Aceşti 2,66 miliarde de euro ‎au fost investiţi în economia României, pe care Guvernul Băsescu-Boc a adus-o acum ‎la sapă de lemn. Am spus acest lucru pentru că asta a fost strategia anti-criză a ‎guvernului actual. Să dea vina pe fostul guvern liberal, în timp ce iei au amanetat ţara ‎la FMI.‎