Metrou pe sub Cluj şi troleibuz până la Gilău

Radu Munteanu, rectorul Universităţii Tehnice pune în această primăvară bazele Institutului de Politică Urbană Cluj.
Rectorul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), Radu Munteanu, a declarat ieri într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Cluj că este asaltat de cereri pentru angajarea absolvenţilor universităţii de către marii investitori.
Aţi fost contactat de oficiali ai investitorilor care vin la Cluj. Vi s-au cerut noi specializări pe care să le dezvoltaţi în cadrul UTCN?

Toţi au vrut şi vor, în principiu, treaba aceasta, după ce se aşază. Noi le-am spus că am fi de acord să organizăm studii de tip master pentru ei, pe banii lor, pentru că vor să-şi specializeze forţa de muncă. Ei acum s-au aşezat şi totul s-a făcut extrem de rapid, cu o viteză ameţitoare.
Clujul este, după părerea agenţiilor europene care evaluează zonele de dezvoltare, a doua zonă din România. Prima este Bucureştiul, iar a doua este Clujul de departe. Şi ar mai fi a treia, Timişoara, însă Clujul este în faţa ei. Din punct de vedere al boom-ului de care vorbeaţi, Clujul are o rată de creştere mai mare decât celelalte. Va fi o metropolă. Deocamdată, sunt circa 420.000 de locuitori.

Odată cu realizarea zonei metropolitane, iar `sta este un lucru fără întoarcere, Clujul va ajunge, în câţiva ani, la un milion de locuitori, ceea ce implică o atracţie imensă faţă de Cluj. Apoi, din punct de vedere al dezvoltării urbane, în România sunt prevăzute, pentru următorii 20 de ani, trei mega-cartiere. Unul la Bucureşti – în Băneasa – şi două la Cluj, mai mari decât Bucureşti - Băneasa: cartierul Lomb şi cartierul Tineretului. Toate acestea înseamnă o revoluţie \n dezvoltarea zonală.

Clujul nu va fi un simplu oraş, va fi un centru de interes european: cultural. Şi aici mă gândesc şi la tot ce înseamnă educaţie, dar şi pe înaltă tehnologie. Vom fi un exportator de forţă calificată de muncă . Plus că va fi şi un centru bancar. Este al doilea al ţării.
Dar, să spunem, cei de la Nokia au venit la Dvs.?
Sigur, avem colaborări chiar. Au premiat la sesiuni ştiinţifice studenţi, cadre didactice…
Şi programul de master de care pomeneaţi, l-aţi discutat şi cu ei?
Avem prin Facultatea de Automatică şi Calculatoare, dar şi prin cei de la Comunicaţii, contacte, pentru că Nokia şi-a dezvoltat şi o divizie ştiinţifică, cu accent pe inovare – dezvoltare. Eu mă refer la această chestiune, pentru că este foarte importantă pentru noi.
Şi în ce stadiu este relaţia aceasta?
Din câte ştiu eu, au încheiat un protocol de colaborare, cei din zona IT de la noi cu ei. în plus avem numeroşi foşti studenţi de ai noştri care lucrează acolo. Cu Nokia legăturile nu sunt aşa simple cum au părut pentru cei de acum. Avem vreo 15 absolvenţi care şi-au făcut în Finlanda doctoratele în tehnologie, la Helsinki şi la Tampere.

Unii dintre ei lucreză şi acolo. Au fost zeci de cadre didactice care au făcut specializări sponsorizate de concern acolo, în Finlanda. Avem, dintre absolvenţii noştri, unii care lucreză în SUA, în conducerea companiei. Legăturile durează de 10-12 ani, nemijlocite, în special la ei acasă. Deci nu e o chestie inventată, vine Nokia, mergem la Nokia.

Sunt informaţii că se tatonează terenul şi pentru industria auto în Cluj.
La Dej se face sigur. La Arc Parc, concernul Porche este cel care va dirija lucrurile: Volkswagen, Audi, apoi şi Trelleborg Automotive, tot ceea ce se face în Spania, blocurile motor. Ei, cei care se ocupă de personal, chiar au fost aici. Ne-au solicitat chiar de anul acesta 50 de absolvenţi în domeniul ştiinţei materialelor.

însă, la noi, cererea este mult mai mare decât oferta. Nu trebuie să facem nici un efort, ba, din contră, să filtrăm aceste oferte. Acum câţiva ani ne-am fi bucurat să vină cineva să ne întrebe. Acum nu ştii cum să-i filtrezi şi să-i treci dintr-o categorie în alta. Resursele umane sunt limitate. Dar au fost şi cei de la Emerson, de la Continental.
Am înţeles că pregătiţi un proiect care va implica UTCN mai mult în viaţa urbei.
Nu vreau să ascund, şi vă spun în premieră că vreau să fac un institut: Institutul de Politică Urbană Cluj. Va fi un institut al nostru, al UTCN, care va putea întinde mâna autorităţilor pentru dezvoltare cu toată competenţa.



Când îi daţi drumul?
în primăvara acestui an.
Şi va avea răspuns la toate problemele de dezvoltare urbană?

Noi vrem să ne implicăm în toate problemele acestea. De aceea ne-am implicat în problema stadionului “Moina”, în cea a Filarmonicii, în toate pieţele şi parcările din Cluj, pentru că, practic, oamenii noştri le-au făcut. Iar aceste forţe trebuie folosite. Mie îmi place să spun că Clujul este un oraş neterminat.

Este o idee foarte progresistă, în sensul că nu va putea fi niciodată terminat, el tot timpul se va dezvolta. Când spui că un oraş este terminat, l-ai îngropat. L-ai bifat pe hartă cu standardul lui şi gata. Dacă raportezi suprafeţele comerciale la 10.000 de locuitori, noi suntem peste Bucureşti. Aici, nimeni nu-şi aruncă banii aiurea. Ei ştiu exact de ce vin.



Sub ce formă va fi colaborarea institutului cu autorităţile?
Noi am lucrat şi la programele de dezvoltare, şi a judeţului, şi a municipiului. Eu vreau ca această şcoală să dea cât mai mult pentru urbe, pentru cetate. Şi nu doar absolvenţi, ci şi competenţe, expertize. Apar idei noi. Ele nu se clocesc numai într-un consiliu. Acesta poate fi o formă de brainstorming, în care să chemăm specialişti şi din alte părţi.
Poate fi un consultant eficace pentru autorităţi. Şi nu cerem nimic. Iar aici îi poţi aduna pe toţi. Vrem să discutăm şi despre monorai (transportor electric suspendat – n. red.), cum se poate face, cum se poate optimiza. Nu putem lăsa doar pe seama autorităţilor, pentru că acolo sunt o grămadă de alte socoteli.
Laszlo Attila a lansat ideea că pentru zona metropolitană ar trebui chiar un metrou.
Da, monoraiul e un fel de metro. E şi pe dedesubt, şi pe la suprafaţă. Asta va veni, nu ai ce să faci. După cum şi troleibuzul va merge până la Gilău în câtva timp, când circulaţia se va face pe autostradă. Apoi aeroportul este extrem de important. Dar totuşi, pentru noi, numărul unu este Autostrada Transilvania.