A doua urbanizare a României

Toate oraşele mari ale ţării dezvoltă zone metropolitane care înghit satele şi comunele cu care se învecinează. Cluj-Napoca se dovedeşte a fi cel mai rapace.
Investitorii străini şi dezvoltatorii imobiliari s-au nă­pustit deja asupra viitoare­lor zone metropolitane, con­struind sute de blocuri-turn, cartiere rezidenţiale, centre comerciale sau parcuri industriale. Astfel, sate întregi vor dispărea de pe hartă, judeţele îşi vor muta graniţele, iar agricultura, creşterea animalelor sau atelierele meşteşugăreşti din mediul rural vor deveni o amintire.
le vândă domnilor de la oraş.
Ceea ce nu a reuşit să facă Ceauşescu, construind blocuri la sate pentru urbanizarea mediului rural, reuşesc acum capitaliştii. Casele bătrâneşti vor fi umbrite de blocuri turn, iar agricultura şi creşterea animalelor vor dispărea în totalitate.
Eu nu zic că e bine sau rău că se întâmplă aşa. Nici cei care trăiesc acolo nu ştiu exact dacă e bine sau nu. Cei care au avut câteva hectare de pământ şi le-au vândut anul trecut sau anul ăsta au acum 100.000 de euro în cont, acolo, şi sunt mulţumiţi. Alţii, care au fost săraci până la Revoluţie şi aşa sunt şi acum, cârcotesc. Iar cei îndrăgostiţi de agricultură şi zootehnie se simt violaţi.
"Ce inimă au avut unii oameni care şi-au înstrăinat pământul unor venetici? Unor străini de ţară şi de neam? Ne-au violat venind cu blocurile şi fabricile, şi maşinile lor în satele noastre şi ne-au cumpărat cu totul. Nici Ceauşescu nu a reuşit să facă asta, dar ei au reuşit", spune un localnic din Gilău.
Am vizitat comunele învecinate Clujului să vedem minunea. Într-adevăr, comuna Floreşti arată deja ca un cartier. Sunt blocuri, sunt făbricuţe, depozite, hipermarketuri, nu mai are aproape nimic dintr-un sat românesc. Practic, între Cluj şi Floreşti nu mai există niciun petic de pământ de vânzare. "Tot ce a fost teren plan, am băgat în intravilan", spune Ioachim Vancea, primarul comunei Floreşti.
Am mers un sat mai încolo, în comuna Gilău. Peisajul este aproape identic. Doar că Gilăul, o comună care arată deja a oraş, va deveni un cartier al Clujului în vreo trei ani, aşa cum prevede şi primarul.
Cei care şi-au vândut terenurile îşi plâng în pumni
Când s-a văzut moş Gheorghe sau chiar şi Istvan cu 20-30-40.000 de euro cash pe masă, în schimbul unui hectar-două de pământ pe care-l avea cultivat cu orz şi oricum nu câştiga mai nimic, nu a stat să se gândească. A vândut, iar acum îi pare rău.
Explozia preţurilor la terenuri a început în 2005 şi nu s-a oprit până acum. "Un metru de teren costă cam tot atât cât mă costa pe mine să ar un hectar întreg", spune Constantin, un bărbat de 56 de ani, care a vândut de curând un hectar de teren cu 50 de euro/mp. Acum, terenul lui valorează de trei ori mai mult.
Am vrut să stăm de vorbă cu Cibo Emil, un bărbat cu alură de rachet ucrainean, care a construit case pe circa 6 hectare în comuna Floreşti, başca un bloc. La fel ca şi ceilalţi "investitori", nu vorbeşte despre businessurile lui.
"Nu vreau să apar în ziare, să vadă lumea ce bogat sunt eu", ne-a spus acesta. Îl înţeleg, pentru că nici nu pot să mă gândesc la cât valorează şpe case şi şpe blocuri în zona cea mai fierbinte a Clujului din punct de vedere imobiliar.
Gilău - „Sinaia clujenilor"
Din două motive i se spune aşa. Există zeci de cartiere rezidenţiale cu nişte viloace de-ţi pică plombele, exact ca la Sinaia, şi toţi şmecherii Clujului au case de vacanţă la Gilău, aşa cum au cei din Bucureşti la Sinaia. Fosta Avicola care avea zeci de hale s-a vândut şi acum, în acele hale se face mobilă, porţelan, fier forjat şi altele, societăţi care au dat locuri de muncă gilăoanilor. Şi aici, preţul terenurilor a ajuns undeva între 60 de euro şi 100 de euro pe metrul pătrat. Am mers acasă la Gheorghe Bodea, un consilier la primărie de vreo 73 de ani, care avea oareşce să ne spună.
"O ţâră de slană cu pită făcută-n casă să vă dau şi apoi vorbim", spune moş Gheorghe. Aproape că ne stătea în gât mâncarea când s-a revoltat moş Gheorghe pe capitalişti. "Ţăranul a vândut pământul ca prostul. Asta este o orientare lipsită de dragoste de glie, pentru că nu trebuia să umblăm noi cu jalba-n proţap pe la UE, ei trebuiau să ne caute pe noi", spune Gheorghe.
El spune că din cauza ajutorului social, al preţului mare de producţie şi al dezvoltării imobiliare ţăranul român este încurajat să stea acasă şi să nu facă nimic.
Primarul din Gilău, Dumitru Sfârlea, are o mulţime de proiecte în derulare şi chiar face treabă, dar asta pentru că şi are cu ce. Sunt înregistrate 300 de societăţi comerciale pe raza comunei, iar bugetul local este de peste 160 miliarde de lei vechi. "Avem apă, canalizare, gaz, şcoli, casă de cultură şi vom mai face şi un parc mare", se mândreşte primarul, care la alegerile trecute l-a avut contracandidat chiar pe Bodea Gheorghe, consilierul său. „Stăteam aici în birou şi îl ascultam ce le zicea oamenilor afară. Vorbea despre agricultură... Agricultura va dispărea cu totul din comuna noastră, trebuie să înţelegem asta, susţine primarul.
Emil-Dorel, ultimul cowboy din „Floreşti City"
Are 31 de vaci cu lapte şi 32 de "capete tineret". Am aflat ulterior că tineret înseamnă viţei şi junici. E inginer de meserie, se vede că e citit, are o curte mare, plină de argaţi şi un Land-Rover parcat lângă casă. Îl cheamă Corojan Emil-Dorel şi a ţinut în mod expres să îi spun ambele prenume. Acest gospodar nu a vrut în ruptul capului să îşi vândă cele 34 de hectare de teren pe care le deţine, ci a preferat să cultive pe ele plante furajere pentru a-şi întreţine ferma. "Pământul îl vinzi o singură dată. Eu am să vând la timpul potrivit", ne-a lămurit Emil.
Ne pofteşte la el în sufragerie, se aşază pe scaun şi îşi scoate căciula gri, de oaie, de pe cap. Sufragerie cu bibelouri, mileuri, vitrină, tot ce trebuie în casa unui gospodar.
"Aşa, puteţi înregistra. Mă numesc Corojan Emil-Dorel, am 60 de ani, sunt căsătorit, am un băiat, sunt inginer, iar în 1956, când...", şi nu se mai oprea. Am reuşit într-un final să îl oprim şi să încercăm să aducem povestea mai în zilele noastre. "Agricultura e la pământ, peste tot. Nici zootehnia nu prea mai ţine. Dar mie îmi merge bine", spune bărbatul.
"Eu sunt crescător de vaci, nu proprietar de fermă. Eu nu cumpăr animale, le înmulţesc în propria gospodărie, spune Emil. Şi imediat îşi pune căciula în cap, iese în curte şi dă comandă argaţilor să o scoată pe Casandra. O vacă... cât o vacă de mare, foarte frumoasă şi de rasă pură.
Animalul a ieşit din grajd, vizibil deranjat de camera foto a fotoreporterului, a furat un balot de fân, ne-a fugărit cu el în gură prin curte, ca apoi să intre înapoi la locul ei mulţumită. Emil-Dorel vinde laptele şi produsele din lapte la piaţă, în Cluj. "Eu nu vând laptele angro, la colectare, pentru că nu îmi bat joc de munca mea. Mi-am făcut o clientelă fidelă, formată în special din pensionari, şi vând tot ce produc, fără nicio problemă", se mândreşte fermierul.
Sute de locuinţe noi în comunele Gilău şi Floreşti
În Gilău, o comună cu 8.000 de locuitori, există 300 de societăţi comerciale, un cartier rezidenţial de 170 de case, 20 de pensiuni turistice şi peste 600 de case de vacanţă.
Bugetul local depăşeşte 160 miliarde de lei vechi, iar în comună există toate utilităţile: apă, gaze, canalizare şi curent electric.
În Floreşti, cea mai bogată comună din judeţul Cluj, s-au construit în ultimii trei ani câteva sute de apartamente şi alte câteva sute de case. La ora actuală, la fel ca şi la Sinaia, nu mai există niciun metru de pământ de vânzare.
Pe raza comunei funcţionează centrele comerciale Metro şi Polus.
» Stăteam aici în birou şi îl ascultam pe contracandidat vorbind oamenilor despre agricultură. Trebuie să înţelegem că, în comuna noastră, agricultura va dispărea cu totul.
Dumitru Sfârlea,
primarul comunei Gilău