Biserica Ortodoxa Romana, atacata de bisericile "surori"

Aleksii al II-lea asmute lumea ortodoxa impotriva
RomanieiPatriarhul grec-ortodox al Ierusalimului, Teophilos al III-lea, a executat prompt comanda MoscoveI
Dupa reactia extrem de dura a Patriarhiei Moscovei la decizia reactivarii celor trei eparhii romanesti din Basarabia, patriarhul Aleksii al II-lea a trimis scrisori tuturor bisericilor ortodoxe, solicitand opiniile intaistatatorilor acestora. Cu putin timp in urma, raspunsurile referitoare la aceasta chestiune au fost trimise Patriarhului Alexei de Primatii Bisericilor din Serbia si Polonia si de Bisericile locale din Cehia si Slovacia, dar Patriarhia Rusa inca nu a facut publice aceste docucmente. Desi putea trata problema bilateral, Aleksii al doilea internationalizat, daca se poate spune asa acest conflict, si nu in favoarea BOR, buna seama, care se vede acum in situatia de a fi mar de discordie in lumea ortodoxa.
Acum, Patriarhia Rusa a publicat pe site-ul sau opinia Patriarhului grec ortodox al Ierusalimului, Teophilos al III-lea, in legatura cu reactivarea a trei eparhii romanesti in cadrul Mitropoliei Basarabiei, subordonata canonic Patriarhiei Romane.
Problema infiintarii de eparhii in Moldova, in cadrul Mitropoliei Basarabiei, "priveste nu doar Bisericile surori Rusa si Romana, ci intreaga lume ortodoxa", se spune intr-o scurta scrisoare a Patriarhului Ierusalimului adresata Patriarhului rus Aleksii al II-lea. "Patriarhia Ierusalimului examineaza toate detaliile acestei probleme si considera ca in rezolvarea ei trebuie respectat sistemul canonic de administrare care stabileste granitele jusrisdictionale bisericesti" se mai spune in textul scrisorii.
Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii, Aleksii al II-lea, a solicitat opiniile tuturor Bisericilor ortodoxe, dupa ce Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a luat act in octombrie anul trecut de reactivarea a trei eparhii istorice romanesti in cadrul Mitropoliei Basarabiei - cea de Balti, fosta a Hotinului, cea a Basarabiei de Sud, fosta a Cetatii Albe si Ismailului, si cea a Dubasarilor si a toata Transnistria, fosta Misiune Ortodoxa Romana din Transnistria. Cu putin timp in urma, raspunsurile referitoare la aceasta chestiune au fost trimise Patriarhului Aleksii de Primatii Bisericilor din Serbia si Polonia si de Bisericile locale din Cehia si Slovacia, dar Patriarhia Rusa inca nu a facut publice aceste raspunsuri.
Aceasta decizie a fost perceputa de Patriarhia Rusa ca o invazie a teritoriului sau canonic, iar intalnirea de la 22 noiembrie din Bulgaria dintre reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane si cei ai Bisericii Ortodoxe Ruse s-a incheiat fara sa se ajunga la o intelegere in privinta Mitropoliei Basarabiei. Ulterior, autoritatile comuniste de la Chisinau au lansat o serie de actiuni de persecutare si prigonire a preotilor din cadrul Mitropoliei Basarabiei, unii dintre ei fiind expulzati din Republica Moldova in preajma sarbatorilor de Craciun pe stil vechi. Presedintele Vladimir Voronin a fost insa premiat recent la Moscova pentru "contributia activa la intarirea ortodoxiei canonice pe teritoriul statului sau si la cresterea rolului valorilor spirituale in societatea moldoveneasca".
"BOR, mar al discordiei in lumea ortodoxa"
"Politica lui Aleksii al II-lea in problema reactivarii eparhiilor va fi un mare test pentru pozitionarea bisericii noastre. Pentru ca gestul lui Aleksii va da masura despre cum este vazuta biserica noastra. Iar daca toti vor reactiona ca Teophilos nu e deloc bine", ne-a declarat scriitorul si publicistului Dan Ciachir, un pertinent observator al fenomenului. "Cat il priveste pe patriarhul Serbiei, era de asteptat sa reactioneze asa, numai daca ne gandim la existanta legaturilor sale cu Patriarhia Moscovei". "Dupa parerea mea, nu-si mai aveau rostul aceste reactivari, dintre care una a fost doar o misiune in timpul razboiului, cea de la Odesa, ajungea reactivarea Mitropoliei Basarabiei din 1992...Mie mi s-a parut o supralicitare in sens politic reactivarea celor trei mitropolii din Basarabia. Vom vedea rezultatele acestei masuri inteligente a lui Aleksii II-lea, vom vedea cum se raporteaza biserica noastra, care este a doua biserica autocefala mare dupa cea rusa, la celelalta biserici ortodoxe". Ciachir ne-a mai declarat ca este devreme pentru previziuni si ca, in opinia sa politica BOR in aceasta chestiune a fost un insucces: "S-ar putea ca lumea sa mearga- nu neaparat pe mana rusilor- dar sa nu fim vazuti tocmai bine. Oricum nu avea nevoie BOR sa fie mar de discordie in lumea ortodoxa. Deocamdata sunt doua planuri, unul juridic si celalalt bisericesc desi pe noi ne intereseaza cel bisericesc pentru ca in plan ortodox lucrurile se spala in familie, sa spunem asa".
Biserica Serbiei ne-a acuzat de nazism
Chiar si inainte de gestul, evident tactic, al patriarhului Aleksii, reactiile au fost ostile: "Reactivarea eparhiilor din Basarabia aminteste de perioada nazista", arata, intr-o scrisoare trimisa patriarhului rus, patriarhul Serbiei, Pavel. In scrisoarea patriarhului Serbiei, a carui continut este publicat pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse se arata: "Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe sustine in totalitate eforturile Patriarhiei Moscovei indreptate catre restabilirea unei ordini canonice normale in Moldova, care este o regiune canonica traditionala a a Patriarhiei Moscovei". Totodata, Patriarhul Pavel subliniaza ca "sfidarea traditiilor canonice a stat la baza crearii aaa-numitei Mitropolii a Basarabiei". Totodata, patriarhul Serbiei apreciaza ca reactivarea eparhiilor traditionale romanesti este asociata "cu una din cele mai negre perioade din istoria umanitatii, perioada ocupatiei naziste".
...iar cea rusa de violare a normelor canonice
Asa cum se stie, in luna octombrie a anului trecut, Patriarhia Romana a anuntat reactivarea celor trei eparhii istorice ale Mitropoliei Basarabiei - Episcopia de Balti, Episcopia Basarabiei de Sud si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria. Acest fapt a provocat reactii dure din partea Mitropoliei Moldovei de la Chisinau, dependenta canonic de Patriarhia Moscovei. La randul sau, Biserica Ortodoxa Rusa a cerut, la inceputul lunii noiembrie, Patriarhiei Romane sa anuleze hotararea privind deschiderea celor trei eparhii in Republica Moldova, considerand ca aceasta ar cauza "prejudicii serioase, atat relatiilor reciproce dintre cele doua patriarhii, cat si unitatii ortodoxe in ansamblu''. Ca urmare, reprezentantii Patriarhiei Romane si ai celei Ruse s-au intalnit la 22 noiembrie la Manastirea Troian din Bulgaria, pentru a discuta problemele legate de hotararea Sinodului de la Bucuresti. Discutiile din cadrul intalnirii nu s-au soldat cu niciun rezultat concret, atmosfera intalnirii fiind categorisita de presa bulgara drept "una de scandal". La sfarsitul anului trecut in cadrul unei intalniri cu mitropolitul primar Cristofor al Bisericii Ortodoxe din Cehia si Slovacia, Patriarhul rus Aleksii al II-lea a calificat reactivarea de catre Sinodul BOR a trei eparhii de pe teritoriul Republicii Moldova drept "o ingerinta brutala in spatiul canonic al Patriarhiei Ruse si o violare a normelor canonice ale Bisericii Ortodoxe Ruse".
Scurt istoric
Romanii din Republica Moldova - care este o parte din Basarabia istorica - au fost supusi unei politici de rusificare, dupa anexarea acestei parti a Moldovei de catre Imperiul tarist in 1812.
La 26 ianuarie 1918, arhiepiscopul Anastasie al Chisinaului a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldovenesti, spre realizarea unei vieti bisericesti autonome, ca urmare a independentei politice fata de Imperiul Rus. in cadrul acestei comisii s-a discutat problema raportului bisericii basarabene fata de cea romana. La 7 aprilie 1918 a fost trimisa o delegatie la mitropolitul Pimen de la Iasi. Acesta a explicat delegatiei basarabene ca prin independenta politica a Basarabiei s-a restabilit legatura canonica a Episcopiei Chisinaului si Hotinului cu Mitropolia Moldovei si Sucevei. Mitropolitul de Iasi a aratat ca problemele bisericesti din Basarabia privesc intreaga Biserica Ortodoxa Romana, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chisinaului.
Sfantul Sinod de la Bucuresti a decis ca episcopul Husilor, Nicodim, sa conduca treburile Arhiepiscopiei Chisinaului si Hotinului pana la alegerea unui titular. incepand cu februarie 1919 arhiepiscop al Chisinaului a fost numit Gurie Grosu.
La 30 decembrie 1919 Sfantul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor romanesti reunite, intrunit in sedinta extraordinara, a luat hotararea solemna ca "dupa cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor romanesti la Patria-Mama, tot astfel sa se realizeze si unitatea bisericeasca pe intreg pamantul Romaniei intregite, intr-o singura Biserica Autocefala Ortodoxa".
Pe parcursul anului 1927 Adunarea Eparhiala de la Chisinau a adresat Sfantului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chisinaului sa fie ridicata la rangul de Mitropolie, avandu-l in frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfantului Sinod de la Busuresti rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmata de autoritatile romane prin Decret Regal.
Persecutie sovietica, metodica
Mitropolia Basarabiei a fost desfiintata in perioada sovietica si a fost reactivata in 1992. Autoritatile Republicii Moldova au refuzat initial recunoasterea Mitropoliei Basarabiei, aflata sub jurisdictia Patriarhiei Romane. Pe 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, reclamand nesocotirea dreptului la libertate religioasa de catre autoritatile Republicii Moldova. Pana in 2002, Mitropolia Basarabiei si-a continuat activitatea in conditii de persecutie metodica si sistematica din partea autoritatilor statului, singura mitropolie recunoscuta fiind cea a Moldovei, supusa Patriarhului Moscovei. Pe 13 decembrie 2001, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a hotarat in unanimitate ca, in cazul nerecunoasterii Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova incalca articolele 9 si 13 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului. CEDO a obligat totodata Republica Moldova la plata de daune morale in valoare de 20 000 euro. Aceasta decizie a dus la recunoasterea Mitropoliei Basarabiei de catre autoritatile Republicii Moldova.
Mitropolia a fost inregistrata oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002. La 12 noiembrie 2004, guvernul Republicii Moldova a inregistrat modificarile operate la statutul Mitropoliei Basarabiei, prin care orice parte componenta reactivata a Mitropoliei Basarabiei va putea revendica dreptul de "succesoare spirituala, canonica, istorica" a strucurii similare care a functionat pana in 1944.
Mitropolia Basarabiei numara (dupa propriile date) 117 parohii pe teritoriul Republicii Moldova, 3 in Ucraina, 2 in Federatia Rusa, respectiv una in Estonia, cuprinzand in total aproape un milion de credinciosi.5 Potrivit unui sondaj INFOTAG din 2000, 23% din populatia crestina din Republica Moldova apartine de Mitropolia Basarabiei (aproximativ 720 000 de credinciosi).
Politica si religia, merg mana in mana pe axa Chisinau-Tiraspol-Moscova
O delegatie de la Chisinau s-a aflat miercuri, in vizita de lucru la Moscova, "pentru continuarea consultarilor in spiritul intelegerilor la care au ajuns presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, si presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin", a anuntat serviciul de presa al presedintiei moldovene, fara a preciza insa care a fost subiectul acestor consultari.
Din componenta delegatiei moldovene au facut parte ministrul reintegrarii Vasili Sova, consilierul presedintelui in probleme politice, Mark Tkaciuk, seful Directiei Tratate din cadrul Departamentului Drept International al Ministerului de Externe, Dumitru Socolan.
Sevciuck primeste directive pe linia "spirituala"
In acelasi timp, in Rusia s-a aflat si Evgheni Sevciuk, seful sovietului suprem (asa-zisul parlament transnistrean), vazut ca noul favorit al Moscovei la Tiraspol, in defavoarea lui Igor Smirnov. Potrivit agentiilor de presa ruse, acesta a avut intrevederi cu seful Comitetului pentru politica economica din cadrul Dumei, Evgheni Fiodorov, cu care a discutat probleme de armonizare a legislatiei transnistrene cu cea rusa, si cu mitropolitul Moscovei si al Kaliningradului Kiril, seful Departamentului relatii externe din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, cu care a discutat intentia Biserici Ortodoxe Romane de a deschide o eparhie a Mitropoliei Basarabiei in Transnistria. De amintit ca Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a luat act in octombrie anul trecut de reactivarea a trei eparhii istorice romanesti in cadrul Mitropoliei Basarabiei, subordonata Patriarhiei Romane, o decizie perceputa de Patriarhia Rusa ca o invazie a teritoriului sau canonic. Este vorba de Episcopia de Balti, fosta a Hotinului, cea a Basarabiei de Sud, fosta a Cetatii Albe si Ismailului, si cea a Dubasarilor si a toata Transnistria, fosta Misiune Ortodoxa Romana din Transnistria. Cotidianul rus Kommersant publica joi si un interviu cu Evgheni Sevciuk in care acesta afirma ca Transnistria nu a refuzat construirea unui stat comun cu Moldova, numai ca, spune el, Memorandumul din 1997 privind normalizarea relatiilor dintre Chisinau si Tiraspol, nu stabileste daca va fi vorba de o federatie, confederatie sau stat comun. In acest context, a adaugat Sevciuk, depinde de modul in care vor actiona autoritatile de la Chisinau. "Daca acesta va fi constructiv, nivelul tensiunilor va scadea si atunci putem discuta" a spus Sevciuk in interviul pentru Kommersant.
Acelasi cotidian a scris zilele trecute ca Moscova ia in calcul o eventuala inlocuire a lui Igor Smirnov cu un lider mai tanar si mai moderat in persoana lui Evgheni Sevciuk (39 de ani), in incercarea de a aduce Chisinaul si Tiraspolul la masa negocierilor. Analistii politici de la Chisinau considera ca o asemenea schimbare ar fi o miscare reusita pentru Moscova, dar nu una mai avantajoasa pentru Republica Moldova in negocierile privind solutionarea diferendului din stanga Nistrului, ei avand in vedere faptul ca Sevciuk este bine controlat de Moscova, formatiunea sa Obnovlenie fiind partenerul partidului de guvernamant Edinnaia Rossia (Rusia Unita).
Toate aceste vizite la Moscova survin dupa cea a lui Vladimir Voronin din 22 ianuarie, cand s-a intalnit in capitala rusa cu seful statului rus Vladimir Putin, cu care a discutat problema transnistreana. Continutul convorbirilor nu a fost facut cunoscut nici de Kremlin si nici de presedintia de la Chisinau, asa incat oficial nu au fost anuntate "intelegerile" la care ar fi ajuns cei doi presedinti, asa cum mentioneaza comunicatul serviciul de presa al administratiei prezidentiale moldovene.
Dupa convorbirile Voronin-Putin din capitala rusa, presedintele moldovean a declarat insa in cadrul unei intalniri avute la sfarsitul saptamanii trecute cu reprezentantii corpului diplomatic acreditat in Moldova ca principalul obiectiv al Republicii Moldova in anul 2008 este realizarea reunificarii tarii, manifestandu-si speranta ca din viitorul parlament moldovean, rezultat in urma alegerilor din 2009, vor face parte si reprezentanti din Transnistria. O declaratie interpretata in unele mass-media ca o confirmare a faptului ca Vladimir Voronin si Vladimir Putin ar fi ajuns la o intelegere in problema transnistreana.
Anterior intalnirii Voronin-Putin de la Moscova, tot presa rusa a scris ca la Kremlin se afla in lucru un "plan politic de reglementare a conflictului din Transnistria", care nu prevede nici modelul Moldovei unitare, asa cum doreste Chisinaul, dar nici o confederatie, cum ar prefera Tiraspolul, ci o constructie federativa. Planul Kremlinului, scria presa moscovita, presupune o serie de conditii. Prima ar fi ca autoritatile de la Chisinau sa stipuleze statutul de tara neutra a Republicii Moldova nu doar in Constitutie, ci si intr-un document care sa fie semnat atat de Republica Moldova, cat si de SUA, UE si Rusia. A doua conditie ar presupune mentinerea trupelor ruse in Transnistria, iar a treia conditie a Moscovei ar avea in vedere garantarea proprietatilor rusesti din Transnistria.