1.Președintele României - Recontrucția unei instituții
2. Un proiect național pentru România - Recontrucția unei societăți
3. Viziunea unui Președinte eliberat de interese electorale
Rezumatul programului prezidențial:
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI - RECONSTRUCŢIA UNEI INSTITUŢII
- România trebuie să aibă un preşedinte cu adevărat echidistant în raport cu jocul politic al partidelor, desprins de propriul său partid de origine sau de susţinere.
- Şeful statului are obligaţia constituţională şi morală de a trata toate forţele politice cu aceeaşi măsura şi conform aceloraşi reguli.Primul element al reconstrucţiei instituţiei prezidenţiale este acela că Preşedintele va fi un OM DE STAT şi nu un OM DE PARTID.
- Prima obligaţie a Preşedintelui este să asigure funcţionarea eficientă a instituţiilor statului.
UN PROIECT NAŢIONAL PENTRU ROMÂNIA - RECONSTRUCŢIA UNEI SOCIETĂŢI
După reuşita integrării europene şi euro-atlantice, România nu a mai avut niciun proiect naţional. Noul Preşedinte trebuie să propună acest proiect, care să fie continuat în anii viitori. Acest proiect poate fi formulat, în modul cel mai concentrat şi general, ca transformarea României într-o democratie consolidată.
În calitate de candidat la Preşedinţia României, îmi asum un proiect naţional, care se poate sintetiza astfel:
· ordine în societatea românească
· şanse pentru fiecare român
IEŞIREA DIN CRIZA ECONOMICĂ
Prioritatea fundamentală a momentului este ieşirea din criza economică. În paralel cu conturarea unei noi direcţii pentru România şi cu evoluţiile impuse de o amplă reformă a statului şi a clasei politice, este nevoie de un eficient şi rapid plan de ieşire din criză. Acest plan necesită un guvern competent şi responsabil, o majoritate parlamentară dispusă la susţinerea acestui guvern şi impunerea câtorva principii economice de bun simţ, cerute de profesioniştii din România, principii care funcţionează deja în Occident şi a căror aplicare este posibilă imediat.
Stimularea relansării economice
a) Măsuri de relaxare şi simplificare fiscală, pentru atragerea investiţiilor străine şi crearea locurilor de muncă:
· scăderea cotei unice de impozitare la 10% ;
· scăderea TVA la 15% ;
· scăderea contribuţiilor sociale cu până la 50%;
· reduceri între 5 şi 10% pentru plata la termen a impozitelor.
b) Stimularea creării locurilor de muncă în zone defavorizate prin diverse pachete de stimulente fiscale acordate întreprinderilor mici şi mijlocii;
c) Liberalizarea pieţei financiar-bancare, pentru a stimula circulaţia capitalului. Aceasta presupune liberalizarea sistemului de reglementare pentru a permite apariţia de noi instituţii financiare, non-bancare
d) Fixarea adoptării monedei EURO în România ca obiectiv prioritar al politicii monetare
REFORMA STATULUI: ELITE VERSUS CLIENTELE
Direcţiile principale de acţiune pentru reformarea statului sunt:
1) separaţia reală a puterilor în stat;
2) transformarea statului birocratic, clientelar, costisitor şi ineficient într-un stat suplu, eficient şi drept, prin descentralizare, debirocratizare şi dereglementare.
JUSTIŢIE INDEPENDENTĂ, RESPONSABILĂ ŞI CREDIBILĂ
Justiţia este tratamentul esenţial pentru însănătoşirea morală a societăţii româneşti.
Pentru o justitie independentă, echitabilă, rapidă şi eficientă, voi susţine următoarele:
· reducerea taxelor aferente actului de justiţie, pentru a garanta accesul real la justiţie al cetăţenilor cu venituri modeste;
· acordarea asistenţei juridice gratuite, atât în cauze penale, cât şi în cauze civile, în conformitate cu normele UE, pentru a asigura dreptul de apărare al cetăţenilor care nu-şi pot permite angajarea unui avocat;
· garantarea efectivă a puterii judecatoreşti, prin stabilirea Consiliului Suprem al Magistraturii ca ordonator principal de credite pentru puterea judecatorească;
· modificarea sistemului de salarizare a magistraţilor, în funcţie de numărul sentinţelor corecte pe care le pronunţă, cu penalizări proporţionale cu numărul de sentinţe infirmate de instanţele superioare;
· numirea, în fruntea Parchetului General şi a Departamentului Naţional Anticorupţie, a unor persoane aflate deasupra suspiciunilor de partizanat politic.
Într-o societate aflată în criză de autoritate reală şi de instanţe morale publice, reforma reală a Justiţiei nu e doar necesară cât mai urgent, ci este hotărâtoare pentru reuşita tuturor celorlalte proiecte pentru Romania.
ECONOMIA ROMÂNEASCĂ
Atribuţiile Preşedintelui în domeniul economic sunt restrânse. Cu toate acestea, având în vedere importanţa capitală a evoluţiei economiei pentru întreaga societate, voi folosi toate prerogativele pe care mi le oferă Constituţia, ca şi întreaga autoritate şi influenţă în aporturile cu partenerii de dialog, pentru a determina o transformare rapidă, profundă şi cuprinzătoare a actualei stări de lucruri.
Şansa economică a României, după 20 de ani de tranziţie şi capitalism clientelar, stă în valorile capitalismului autentic şi ale economiei de piaţă: proprietatea privată, piaţa liberă, competiţia reală şi corectă, libertatea economică. Aceste valori stau la temelia prosperităţii.
▪ Cheia prosperităţii românilor: mai puţină politică şi birocraţie, mai multă economie
▪ Impozite mici, impozite pentru prosperitatea românilor
▪ Stimularea muncii şi stoparea risipei
▪ Simplificare şi stabilitate legislativă pentru mediul de afaceri
EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL LIBERTĂŢII ŞI AL RESPONSABILITĂŢII
A sosit vremea ca învăţământul românesc să înceteze a mai fi teatrul intervenţiilor intempestive, conjuncturale şi al improvizaţiilor de tot felul. El trebuie reformat profund, plecând de la o viziune clară asupra a ceea ce el trebuie să devină. În această ordine de idei, voi susţine un sistem de educaţie orientat pe:
· valori: libertate individuală, onestitate, dreptate, demnitate, solidaritate, toleranţă;
· inteligenţă socială şi creativitate;
· capacităţi individuale: curaj, încredere, iniţiativă, responsabilitate.
Obiectivele pe care eu le voi urmări, în domeniul educaţiei, sunt inspirate din documente programatice, strategice, europene şi naţionale, dintr-o viziune a societăţii deschise, o societate a cunoaşterii.
POLITICA EXTERNĂ: UN NOU PROIECT, UN NOU ROL AL PREŞEDINTELUI
▪ Absența unui proiect postintegrare pentru politica externă românească
▪ Provocările secolului XXI
▪ Rolul Preşedintelui în politica externă: viziune, coordonare, consens
România are nevoie de un preşedinte vizionar şi implicat, capabil să urmărească interesele cetățenilor săi în competiția globală pentru atragerea de resurse. Iar politica externă a României este un instrument esențial în afirmarea și utilizarea avantajelor competitive în beneficiul cetățenilor români, în identificarea și construirea proiectelor comune cu alte state, care să ne apropie, punând deoparte lucrurile care ne despart.
Deconflictualizarea politicii externe româneşti
Ca preşedinte al României voi încuraja un consens bipartizan, între putere şi opoziţie, în jurul principalelor obiective de politică externă. Zona de acţiune externă trebuie extrasă din spaţiul conflictelor şi competiţiei politice interne
▪ Opţiuni fundamentale în politica externă
Opţiunea pentru o Europă puternică, cu instituţii eficiente și legitimate democratic
Refondarea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii
Raporturile cu Federaţia Rusă - un nou nivel, o nouă calitate
O relaţie normală cu Republica Moldova
Politica de vecinătate. Marea Neagră
Turcia, Caucazul de sud şi Asia Centrală. Politica de securitate energetică
Relaţii strategice. Diplomaţie economică
O politică mai activă în raport cu românii de pretutindeni
APĂRAREA NAŢIONALĂ ŞI ORDINEA PUBLICĂ - SECURITATE PENTRU DEZVOLTARE
Consider că dinamica globalizării impune preşedintelui un efort de înnoire permanentă a Strategiei de securitate naţională. Perioada recentă ne-a demonstrat că există ameninţări care pot evolua extrem de rapid, instalând o stare de insecuritate în societatea românească. Criza economico-financiară, generată de prăbuşirea instituţiilor financiar-bancare din exterior, a introdus într-o perioadă extrem de scurtă un factor de distorsiune majoră în economia românească.
Ca Preşedinte al României, am în vedere trei obiective în ceea ce priveşte adâncirea reformei sistemului naţional de informaţii:
· Simplificarea sistemului. România are în momentul de faţă mult prea multe instituţii cu caracter informativ, plasate în subordinea diferitelor autorităţi.
· Eficienţa. Este nevoie de noi standarde de eficienţă în ceea ce priveşte funcţionarea serviciilor de informaţii.
· Depolitizarea reală. Eu, în calitate de Preşedinte al României voi garantul faptului că nu va exista o interferenţă a serviciilor de informaţii în zona economică şi politică.
VIZIUNEA UNUI PREŞEDINTE ELIBERAT DE INTERESE ELECTORALE
- Am avut în vedere aici doar domeniile de acțiune politică ce pot, eventual, face obiectul consensului: reforma statului, reforma economiei, justiția, educația, apărarea şi ordinea publică, politica externă. Obligat să vegheze la buna funcționare a statului, Președintele este categoric preocupat de toate celelalte domenii de politici publice, de la sănătate la agricultură, de la protecție socială la dezvoltarea infrastructurii, de la industrie la cultură.
- Dar acest program nu este nicidecum unul de guvernare. Efortul de a îndrepta acțiunea guvernamentală într-o direcție strategică, presupus şi de măsurile angajate pentru reforma statului, a fiscalității sau a educației, nu poate merge până la substituirea rolului constituțional al Guvernului. Dincolo de toate atribuțiile şi acțiunile sale politice, Președintele României mai are însă o dimensiune "civilă" (în sensul de non-politică), până acum ignorată.