» Parchetul ICCJ: NUP pentru Orban, interpretând că fata rănită în accident nu este victimă

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis neînceperea urmăririi penale împotriva lui Ludovic Orban, pentru vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi fals în declaraţii, în legătură cu accidentul în care a fost implicat la sfârşitul anului trecut.

Potrivit unui comunicat al Parchetului instanţei supreme remis, luni, agenţiei MEDIAFAX, procurorul de caz a dat această rezoluţie în 31 ianuarie 2008.

Conform comunicatului, Orban nu se face vinovat de vătămare corporală din culpă, întrucât fapta comisă, respectiv cauzarea unor leziuni unei persoane, leziuni care necesită mai puţin de 10 zile de îngrijiri medicale, nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune.

De asemenea, ministrul Transporturilor nu poate fi cercetat pentru părăsirea locului accidentului întrucât lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, fiind vorba de una dintre componentele care formează latura obiectivă a infracţiunii, "mai exact urmarea prevăzută de lege, întrucât persoana vătămată, victimă a unui accident produs în data de 16 decembrie 2007, a suferit leziuni care au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale, iar condiţia pentru reţinerea acestei infracţiuni constă în necesitatea unui număr de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare mai mare de zece zile".

Orban nu se încadrează nici la fals în declaraţii, întrucât fapta de a declara că nu a existat victimă a accidentului comis în data de 16 decembrie 2007 s-a dovedit a fi reală, în situaţia în care se ţine cont de modul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a interpretat termenul de "vătămare a integrităţii corporale", în sensul că unei persoane i se recunoaşte calitatea de victimă a unui accident doar în cazul în care vătămările suferite necesită îngrijiri medicale mai mari de zece zile pentru vindecare.

Parchetul ICCJ a început cercetarea în acest caz în data de 19 decembrie 2007, în urma informaţiilor apărute în mass-media, precum şi în baza poziţiei oficiale a Poliţiei Capitalei cu privire la existenţa unui accident rutier produs de către ministrul transporturilor, Orban Ludovic.

"Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat în legătură cu săvârşirea de către acesta a infracţiunilor de vătămare corporală din culpă (infracţiune care poate atrage sesizarea din oficiu în cazul în care victima este minoră), părăsirea locului accidentului şi fals în declaraţii", se arată în comunicatul citat.

Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că, în ziua de 16 decembrie 2007, pe fondul unor condiţii atmosferice nefavorabile, Orban Ludovic a fost implicat într-un accident rutier pe şoseaua Cotroceni, soldat cu acroşarea uşoară – cu partea stângă faţă a autoturismului – a unei minore, în vârstă de 14 ani şi, ulterior, cu avarierea unui autoturism parcat în faţa unui imobil.

În rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale se arată că, potrivit raportului de expertiză medico-legală din 10 ianuarie 2008, minora a suferit "leziuni traumatice superficiale" în 16 decembrie 2007, constând în "echimoze cot drept şi faţă laterală genunchi drept". Aceste leziuni, se mai spune în expertiză, nu au necesitat pentru vindecare decât de două-trei zile de îngrijiri medicale.

În acelaşi raport de expertiză se mai spune că minora a prezentat, la data examinării, adică în 20 decembrie 2007, "echimoze faţa anterioară la ambii genunchi", care nu au necesitat zile de îngrijiri medicale, acestea putând fi produse cu una sau două zile anterior examinării medico-legale, respectiv în data de 18 sau 19 decembrie.

"Leziunile traumatice constatate nu au caracteristicile unui impact cu un autovehicul în sensul evidenţierii unor leziuni a căror formă şi dimensiuni să corespundă unui relief al autovehicului sau amprentei pneurilor", se arată în rezoluţia procurorului prin care ministrul Transporturilor, Ludovic Orban a fost găsit nevinovat.

"Din interpretarea concluziilor medicilor legişti, coroborate cu declaraţiile persoanelor audiate în această cauză, a rezultat faptul că leziunea persoanei vătămate, constatată la nivelul feţei laterale a genunchiului drept, a fost cauzată de impactul cu autovehicul marca Audi, în timp ce leziunea de la mâna dreaptă s-a produs prin căderea persoanei vătămate pe partea carosabilă, cădere provocată de impactul provocat mai sus", se arată în rezoluţie.

Totodată, procurorul a stabilit că, fiind vorba de un impact uşor, acesta nu a fost de natură să lase urme specifice unui contact cu un autovehicul, respectiv "care să corespundă unui relief al acestuia".

Procurorul mai arată în rezoluţie că fata şi tatăl ei şi-au schimbat declaraţiile în faţa autorităţilor încercând să ascundă adevărul. Astfel, potrivit procurorului, minora a susţinut, atât în declaraţia de la Poliţie, cât şi în cea de la Parchetul instanţei supreme, că în 16 decembrie, în timp ce-şi aştepta o prietenă în holul care face legătura între curtea unde locuieşte şi şoseaua Cotroceni, a alunecat şi a căzut, moment în care s-a lovit la cotul drept şi la genunchiul drept.

Tot ea a susţinut că imediat după acest incident a urcat în apartament spunând că a auzit o bufnitură puternică doar în momentul în care se afla pe scările din faţa apartamentului în care locuieşte. Minora a mai spus că după ce s-a "autoaccidentat", s-a deplasat împreună cu mătuşa ei la Spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală.

"Declaraţia minorei s-a dovedit a fi total nesinceră întrucât aceasta intră în contradicţie cu declaraţiile tuturor persoanelor audiate în această cauză", arată procurorul în rezoluţie.

Pe de altă parte, procurorul arată că tatăl minorei a declarat la audieri că fiica sa a alunecat şi a căzut în holul imobilului în care locuiesc, precizând că el personal nu s-a deplasat la Spitalul Grigore Alexandrescu cu fiica lui.

Magistratul arată însă că potrivit declaraţiilor personalului medical de pe ambulanţă, minora a fost transportată la spital de către mătuşa şi tatăl fetei.

"Menţionăm că şi declaraţia acestei persoane intră în contradicţie cu declaraţiile persoanelor audiate în cauză, demonstrându-se faptul că persoana audiată ascunde adevărul, inclusiv cu privire la faptul că nu s-ar fi deplasat la Spitalul Grigore Alexandrescu", susţine magistratul.

Totodată, potrivit acestuia, tatăl minorei a declarat în 20 decembrie că doreşte să fie testat la poligraf pentru a demonstra că spune adevărul, însă pe 21 decembrie, în momentul în care a fost prezentat pentru testarea la poligraf, s-a răzgândit.

Tot din rezoluţia procurorului reiese că există cel puţin patru martori oculari care au văzut momentul producerii accidentului. Unul dintre martori a declarat că minora a fost lovită de autoturismul Audi al ministrului Orban, după care aceasta a căzut într-o parte, sprijinindu-se pe cotul de la mâna dreaptă. Ceilalţi trei martori au susţinut că au auzit bufnitura, iar în momentul în care s-au uitat, au văzut-o pe minoră cum se ridica de pe trecerea de pietoni, deplasându-se spre trotuar.

Astfel, magistratul concluzionează în rezoluţie că ministrul Ludovic Orban nu a comis niciuna din cele trei infracţiuni pentru care Parchetul instanţei supreme s-a sesizat din oficiu.

"În situaţia în care ministrul Ludovic Orban nu a comis infracţiunile pentru care ne-am sesizat din oficiu, faptele acestuia se pot constitui în încălcări ale dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice, încălcări care sunt sancţionate contravenţionale de organele de poliţie", se mai arată în rezoluţia procurorului.

Procurorul susţine că, în aceste condiţii, ministrul Transporturilor s-ar face vinovat doar de încălcarea art. 72, alin.2 din OUG 195/2002 republicată privind circulaţia pe drumurile publice, întrucât nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea drumului public prin loc special amenajat.

Legea îl obligă pe conducătorul unui autovehicul să circule în zona semnalizată cu o viteză care să permită oprirea în momentul în care se apropie de o intersecţie pentru a acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic şi ar fi trebuit să adapteze viteza de circulaţie la condiţiile de drum, arată magistratul.

În declaraţia dată la poliţie, Ludovic Orban a susţinut că viteza de deplasare era de aproximativ 50-55 kilometri pe oră.

Totodată, procurorul arată că Ludovic Orban avea obligaţia să reducă viteza în situaţia în care partea carosabilă era acoperită cu zăpadă şi ningea abundent.

În 30 ianuarie 2008, Ludovic Orban s-a prezentat la Parchetul General unde i s-au prezentat faptele pentru care parchetul s-a sesizat din oficiu şi încadrarea juridică a acestora, aducându-i-se la cunoştinţă că are dreptul să dea o declaraţie pentru clarificarea stării de fapt. Ministrul a susţinut că nu doreşte să dea vreo declaraţie în acest dosar şi că menţine cele spuse la poliţie, se mai arată în materialul Parchetului.