Nokia şi mall-urile au marcat Clujul în 2007

SI TOATE PRIN CJC SI MARIUS NICOARA
2007 a fost primul an în care România a avut statutul de ţară membră a Uniunii Europene. O parte dintre speranţele şi temerile mediului de afaceri legate de efectele aderării s-au adeverit, în vreme ce altele s-au infirmat. Clujul şi economia judeţului au trecut cu brio peste „şocul” aderării, mediul de afaceri din zonă fiind unul dintre cele mai dinamice din ţară.

În privinţa achiziţiilor, cel mai dinamic sector clujean a fost cel al asigurărilor, ambele companii de asigurări cu sediul în oraş schimbându-şi proprietarul

Investiţie de top la Jucu

Cel mai important eveniment al acestui an a fost, fără nici un dubiu, venirea gigantului telecomunicaţiilor Nokia în Cluj, la Jucu. Finlandezii de la Nokia şi-au manifestat intenţia de a investi la Cluj încă din 2006. Negocierile au fost însă întrerupte în septembrie 2006, deoarece locaţia propusă în comuna Floreşti a fost considerată neconvenabilă. La sfârşitul anului au fost reluate negocierile, iar TETAROM a oferit şase locaţii alternative: în Floreşti, Baciu, TETAROM I şi II, plus două locaţii în Jucu. În februarie 2007, reprezentanţii Nokia au ales locaţia de la Jucu şi au început negocierile pentru contractare. Contractul a fost semnat la sfârşitul lunii martie, iar pe 1 iunie a avut loc ceremonia de deschidere pentru organizarea de şantier la TETAROM III. Pe 1 august a fost eliberată şi autorizaţia de construire pentru Nokia, iar compania a demarat lucrările pentru realizarea Nokia Village.În luna octombrie, directorul Nokia România, John Guerry, a prezenta primii trei furnizori pe care îi va aduce compania finlandeză în Nokia Village din Tetarom III. Cele trei companii străine cu care există deja semnate contracte, Hansaprint-Elanders, BYD şi Stora Enso, vor investi în total, într-o primă fază, 60 de milioane de euro şi vor genera aproximativ 800 de locuri de muncă.Investiţia finală în Nokia Village din Jucu este estimată la circa 200 de milioane de euro şi va avea ca efect crearea a aproximativ 15.000 de locuri de muncă.Oficialii companiei finlandeze afirmă că, în prima fază, Nokia România va produce patru tipuri de telefoane mobile. Ele vor fi destinate în special pieţei europene, fiind produse mai puţin sofisticate, cu un preţ accesibil. Primul telefon Nokia fabricat în România va ieşi de pe poarta fabricii în 2008, potrivit lui John Guerry.

De la zero la două mall-uri într-un an

Alte două evenimente care au marcat definitiv dezvoltarea viitoare a Clujului - ambele petrecute în toamna acestui an - vizează deschiderea celor două centre comerciale de tip mall, primele de acest gen din istoria Clujului. Interesul clujenilor pentru astfel de investiţii a fost demonstrat de altfel şi de numărul mare de vizitatori pe care cele două centre comerciale l-au înregistrat după inaugurare. Astfel, în primele două zile de la inaugurare, Polus Center a fost vizitat de peste 150.000 de persoane, în timp ce Iulius Mall a avut peste 160.000 de vizitatori chiar în ziua deschiderii pentru public.Polus Center Cluj, situat la ieşirea din oraş, spre Oradea, cel mai mare centru comercial şi distractiv pe un singur nivel din România, a fost inaugurat în prima jumătate a lunii octombrie, după 15 luni de la demararea lucrărilor. Investiţia necesară pentru concretizarea acestui proiect a fost de 140 milioane de euro şi a presupus o suprafaţă construită de 80.000 mp, din care 61.000 mp închiriabili şi 2.500 de locuri de parcare.Oficialii Polus estimează că 10-12 milioane de clienţi vor vizita anual complexul comercial, ce înglobează peste 180 de magazine (modă şi accesorii, echiparea casei, divertisment, servicii, restaurante). În momentul inaugurării, spaţiile comerciale erau închiriate în totalitate.Iulius Mall Cluj, situat în cartierul Gheorgheni, şi-a deschis porţile în prima jumătate a lunii noiembrie, fiind, potrivit reprezentanţilor Iulius Grup, cel mai mare mall din ţară şi una dintre cele mai mari clădiri din Europa. Complexul comercial are o suprafaţă construită de 155.000 mp, investiţia necesară finalizării acestui proiect ridicându-se la aproximativ 75 de milioane de euro. Suprafaţa închiriabilă este de peste 40.000 mp, fiind împărţită în 150 de magazine, un hypermarket, un cinematograf multiplex, ce va fi inaugurat în luna martie, fast-fooduri, piscină, etc. Cea mai mare pondere în suprafaţa închiriabilă o deţin operatorii internaţionali, cu 72%, urmaţi de cei naţionali, cu 21% şi cei locali, cu 7%. Vizitatorii Iulius Mall beneficiază de 2.230 locuri de parcare.Nu trebuie omis nici faptul că, o dată cu deschiderea mall-urilor, pe piaţa clujeană de retail şi-au făcut apariţia şi două reţele de hypermarketuri, Carrefour în Polus Center şi Auchan în Iulius Mall.

Peste jumătate de miliard de euro pentru două cartiere

Sectorul imobiliar, unul dintre cele mai dinamice din ţară, nu putea bate pasul pe loc în 2007. Au apărut, după cum era de aşteptat, noi proiecte de dezvoltări imobiliare, mai mari sau mai mici, atât în Cluj, cât şi în vecinătatea oraşului.Fără îndoială, vedetele anului 2007 au fost cartierele Tineretului şi Lombului, ce vor fi construite practic de la zero, în asociere cu administraţia clujeană. Cartierul Tineretului se va întinde pe o suprafaţă de 203 ha şi va fi construit de Polus Real Estate. Investiţia estimată de firma dezvoltatoare se ridică la 229 milioane de euro.Cartierul Lomb va fi ridicat de Impact SA, pe o suprafaţă de 204 hectare, necesitând o investiţie estimată la 400 de milioane de euro.Finalizarea acestor cartiere noi, în zone puţin atractive în acest moment pentru investitorii în imobiliare, va avea, potrivit specialiştilor în domeniu, două efecte. Primul va fi creşterea interesului dezvoltatorilor imobiliari pentru cele două zone, datorită accesului la utilităţi şi, implicit, diminuarea presiunii cererii în zonele preferate în acest moment de investitori. Cel de-al doilea efect va fi creşterea ofertei pe piaţa locuinţelor din Cluj, ce ar putea avea ca efect echilibrarea raportului cerere-ofertă şi diminuarea sau chiar stoparea creşterii preţurilor locuinţelor.

Mişcări masive în structura acţionariatului societăţilor clujene de asigurări

Tender a renunţat la ARDAF

La începutul anului 2007, ARDAF era o companie de asigurări clujeană, deţinută de Ovidiu Tender, aflată în procedură de redresare financiară prin administrare specială. La sfârşitul anului, compania nu mai era nici în procedură de redresare, nici companie clujeană şi nu-l mai avea ca acţionar majoritar pe Tender.Măsura de instituire a administrării speciale la ARDAF a fost impusă de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) în iulie 2006. „Această hotărâre a fost luată ca urmare a faptului că administratorii societăţii nu au organizat şi desfăşurat activitatea cu prudenţă şi profesionalism, în concordanţă cu natura şi mărimea activităţii prestate, dovedind că nu au asigurat un management prudenţial, punând în pericol onorarea obligaţiilor faţă de asiguraţi şi alţi creditori din asigurări", se afirma în comunicatul CSA de la acea vreme. Pentru a soluţiona problema, acţionarii ARDAF au recurs la majorarea capitalului social de la 62,58 milioane lei, la 162,58 milioane lei. În urma acestei operaţiuni, CSA revocat, în ultima zi a lunii ianuarie, decizia prin care s-a instituit deschiderea procedurii.Apoi, pe 1 martie, a venit anunţul potrivit căruia fondul ceh de investiţii PPF Investments, prin compania Sabile Ltd, a achiziţionat pachetul de control, de 56,19% din acţiunile Ardaf, detinut de societatea Tender SA. Valoarea tranzacţiei a fost de 118 milioane de lei (35 milioane de euro). Anterior acestei tranzacţii, Sabile Ltd a achiziţionat 14,60% din acţiunile ARDAF de la avocatul Daniel Voicu.După preluare, PPF Investments a decis mutarea sediului social al companiei de la Cluj la Bucureşti, operaţiune finalizată la sfârşitul lunii septembrie.

Banca Transilvania a vândut BT Asigurări

La jumătatea lunii octombrie, Banca Transilvania, acţionarul majoritar al BT Asigurări, a semnat cu compania franceză Groupama contractul de vânzare-cumpărare a 90% din acţiunile firmei de asigurări. Preţul tranzacţiei a fost de 90 milioane lei, acesta putând creşte în funcţie de rezultatele financiare pe care le va înregistra compania în 2007. În cadrul acestei tranzacţii, Banca Transilvania a renunţat la întreaga participaţie la BT Asigurări Transilvania. Operaţiunea a fost însoţită de un acord exclusiv de bancassurance pentru produsele din gama asigurărilor generale, ceea ce înseamnă că Banca Transilvania şi BT Asigurări îşi vor continua colaborarea cel puţin la acelaşi nivel la care ea s-a desfăşurat în momentul tranzacţiei.Banca Transilvania nu este singura bancă ce şi-a manifestat dorinţa de a renunţa la acţiunile deţinute la o societate de asigurare. În această vară, BRD, BT şi BCR au anunţat că intenţionează să vândă participaţiile pe care le deţin la Asiban, operaţiunea urmând să aibă loc, cel mai probabil, în 2008. Asiban este o companie de asigurări al cărei acţionariat este alcătuit din patru bănci - BCR, BRD, BT şi CEC - fiecare deţinând câte 25% din acţiuni.

Jolidon şi-a consolidat poziţia în moda europeană

Tendinţa companiilor internaţionale de a prelua societăţi româneşti s-a generalizat în ultimii ani şi, potrivit analiştilor, va continua şi în perioada următoare. Contrar acestui curent, Jolidon a optat nu prentru vânzarea companiei, ci pentru dezvoltarea ei, în special prin achiziţii. Astfel, în 2006 Jolidon a achiziţionat pachetul majoritar al LCS Conf (fosta Flacăra), preluând şi unul dintre cele mai puternice branduri de confecţii din România, Falla. Campania de achiziţii a companiei nu s-a oprit în acest punct, iar la începutul acestui an, Jolidon a preluat compania italiană Infiore, împreună cu reţeaua acesteia de peste 100 de magazine proprii. În plus, producătorul clujean de lenjerie intimă a preluat şi pachetul majoritar de acţiuni al companiei Emmeci. În urma acestor tranzacţii, în portofoliul Jolidon au intrat două noi mărci, Infiore şi Chiaro di Luna. Înfiinţată în 1963, compania producătoare de lenjerie şi costume de baie Infiore a devenit una din mărcile recunoscute ale Italiei, în urma unor investiţii semnificative, de peste 36 milioane euro în ultimii 10 ani.

Autopres a rezistat mai puţin de un an

Piaţa auto a cunoscut şi în acest an o dinamică accentuată în România. La Cluj, creşterea vânzărilor a avut şi o altă motivaţie, alături de efectul taxei auto, ce a impulsionat achiziţia de autoturisme noi. Autopres, sau “maşina publicitară gratis”, a generat o adevărată modă în rândul cumpărătorilor de autoturisme. Astfel, dealerii clujeni au vândut peste 400 de autoturisme în urma contractelor cu firma Autopress. În vară, străzile Clujului erau împânzite de autoturisme inscripţionate cu Autopres.Afacerea clujeană a fost pornită la sfârşitul lui 2006, însă „maşina publicitară gratis” a căpătat notorietate abia la începutul acestui an. Ideea de a primi lunar maxim 150 de euro, reprezentânt de obicei contravaloarea ratei de leasing, a tentat, după cum arată cifrele, sute de clujeni. Sistemul s-a bazează pe un contract prin care clienţii care îşi cumpără autoturisme - în leasing ori printr-un sistem de rate - pot beneficia de maxim 150 de euro pe lună din partea Auto Pres, în schimbul decorării autoturismului cu inscripţii publicitare.Săptămâna Clujeană a atras atenţia, încă din luna mai, când „fenomenul Autopres” era la apogeu, asupra clauzelor contractuale, care avantajau societatea, contractul putând fi reziliat, în orice moment, unilateral, de către Autopres. De asemenea, a fost prezentat în premieră şi modul prin care se finanţa afacerea Autopres, în condiţiile în care orice clujean a remarcat că principalul client de publicitate pe autoturisme al Autopres era tot Autopres. Sursele de finanţare erau, deci, altele decât încasările din publicitate, şi anume comisioanele încasate de la dealerii auto pentru fiecare maşină vândută în urma colaborării cu această firmă. Sistemul era asemănător oarecum cu unul piramidal, în care comisioanele încasate din vânzările noi erau folosite pentru plata angajamentelor lunare ale firmei faţă de clienţi. Ca în orice joc de tip piramidal, s-a ajuns la momentul în care încasările provenite de la noii clienţi nu au mai acoperit sumele datorate de firmă celor care au încheiat contracte. Atingerea acestui moment critic a fost grăbită şi de faptul că, după ce în primele cinci luni ale acestui an „maşinile publicitare” erau la mare căutare, în a doua jumătate a anului, vânzările prin Autopres au devenit tot mai rare, iar sumele încasate din comisioane tot mai mici. Şi astfel, s-a ajuns ca, în această toamnă, clienţii Autopres să primească o înştiinţare că firma a reziliat unilateral contractul şi că va „încerca” să restituie datoriile.Poate, după deziluziile Caritas, SAFI, FNI, etc., românii vor învăţa că nimic nu e gratuit, iar orice promisiune ce conţine cuvântul „gratis” trebuie atent analizată. Cât despre Autopres, putem afirma că „n-a dansat decât o vară”.