Azerii vin la Cluj cu 100 de milioane de euro

Aceştia vor să îşi investească banii în turism, imobiliare şi materiale de construcţii şi iau în considerare parcurile industriale.
Oamenii de afaceri din Azerbaidjan intenţionează să investească la Cluj 100 de milioane de euro în turism, materiale de construcţii şi imobiliare, a anunţat ambasadorul Eldar Hasanov (foto).

Acesta a venit însoţit de o puternică delegaţie economică. Companiile din Azerbaidjan, inclusiv cele noi pe piaţa românească au un interes deosebit săinvestească, în judeţ, spun oficialii azeri. “Oraşul prezintă un interes deosebit pentru investitorii din Azerbaidjan. Clujul are istorie, locaţie deosebită, învăţământ superior dezvoltat, zonă industrială atractivă, este un oraş stabil, multicultural, este o zonă de tranzit.

Toate aceste aspecte contribuie la interesul pe care regiunea îl prezintă pentru investitorii noştri”, a declarat pentru ZIUA de Cluj ambasadorul Azerbaidjanului în România. Acesta a mai precizat că există proiecte ce vizează judeţul. “La întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţii administraţiei judeţene s-a discutat despre parcurile industriale, de posibilitatea de a construi fabrici, de infrastructură.

Există o serie de iniţiative şi proiecte ce trebuie analizate. Nu este exclus ca investiţiile să depăşească 100 de milioane de euro”, a precizat Hasanov. Un proiect important în cadrul relaţiilor Azerbaidjan-România îl reprezintă conducta Nabucco.

“Azerbaidjan va participa nu doar ca furnizor la acest proiect, ci şi la construirea acestuia. Sprijinim acest proiect, pentru care un rol major îl joacă şi România. Acordăm atenţie şi proiectului Constanţa-Trieste”, ne-a declarat Hasanov.
Cu ochii pe parcurile tehnologice
Sorin Apostu, directorul Direcţiei Tehnice a Primăriei Cluj-Napoca, a precizat că investitorii din Azerbaidjan sunt interesaţi de mediul economic clujean. “Din discuţii reieşea că noua stea a României este Clujul şi că oraşul se va menţine pe o poziţie favorabilă în următorii 5-10 ani.

Clujul nu prezintă interes numai pentru numele de Nokia. Pe investitori i-a interesat inclusiv ce se întâmplă în sectorul imobiliar”, a spus Apostu. Prefectul Călin Platon i-a prezentat lui Hasanov oportunităţile oferite investitorilor străini, insistând pe dinamica zonei, în domenii ca realizarea de parcuri tehnologice şi exploatarea la maximum a terenului pus la dispoziţie investitorilor.

El a făcut referire la potenţialul de resurse umane pe care îl are judeţul, la sistemul financiar-bancar, la ritmul susţinut al dezvoltării economice din regiune, precum şi la rata scăzută a şomajului. Hasanov a avut şi o întrevedere cu primarul Emil Boc, scopul fiind consolidarea relaţiilor economice bilaterale dintre municipiul Cluj-Napoca şi oraşe din Azerbaidjan, în vederea dezvoltării unor investiţii.

Pe de altă parte, Hasanov şi-a exprimat intenţia de a construi la Cluj un centru pentru copiii fără adăpost, prin intermediul fundaţiei Heidar Aliev. Ambasadorul s-a aflat timp de două zile la Cluj, însoţit de reprezentanţi şi membri din conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie România-Azerbaidjan, ai Camerei de Comerţ şi Industrie România-Turcia şi de preşedintele reprezentanţei Heidar Aliev.

Din delegaţie au mai făcut parte al doilea secretar al Ambasadei Republicii Azerbaidjan pe probleme economice, Seiran Mirzazada, şi mai mulţi oameni de afaceri.
Petrol de 60 de miliarde de dolari
Azerbaidjan, ţară cu opt milioane de locuitori şi cu o economie în tranziţie, desprinsă din fosta Uniune Sovietică, se remarcă prin resursele sale de petrol şi gaze naturale, care au atras cele mai mari companii multinaţionale de profil, prin zăcămintele de aur şi aluminiu şi prin faptul că este şi unul dintre cei mai mari exportatori de caviar. în 2005 a aspirat investiţii străine de cinci miliarde de dolari.

Statul azer a semnat zeci de acorduri pentru exploatarea petrolului. Cel mai mare, de 13 miliarde de dolari, prevede exploatarea a 4,3 miliarde de barili de ţiţei de către un consorţiu format din British Petroleum (34,1%), Unocal (10,2%), Lukoil (10%), SOCAR (10%), Statoil (8,6%), ExxonMobil (8%), TPAO (6,8%), Devon Energy (5,6%), Itochu (3,9%) şi Amera Hess (2,7%). Printre companiile care exploatează ţiţeiul se mai numără Wintershall, Conoco, Chevron, OIEC Iran, Mitsui, Alberta Energy, Teikoku, valoarea zăcămintelor concesionate, de 42 de miliarde de barili, fiind de 61 de miliarde de dolari. Pe de altă parte, Azerbaidjanul este recunoscut ca zonă de conflict.

“Recomandăm evitarea deplasărilor în provincia Nagorno-Karabakh şi în zona adiacentă militarizată, unde există riscul prezenţei unor dispozitive explozive amorsate şi chiar al unor schimburi sporadice de focuri între grupările azere şi armene aflate în conflict”, atenţionează Ministerul român al Afacerilor Externe.
Investiţii străine în Azerbaidjan (2006)

Marea Britanie 1,7 miliarde USD

SUA 629 milioane USD

Japonia 351 milioane USD

Germania 239 milioane USD

Norvegia 233 milioane USD

Turcia 226 milioane USD

Arabia Saudită 72 milioane USD

Israel 46 milioane USD

Franţa 22 milioane USD
Sursa: Ministerul Român pentru IMM