"
Arcadis Gedas şi TGH au avut o singurã obiecţie la caietul de sarcini elaborat de cãtre Primãria Cluj-Napoca, şi anume au propus sãpãturi de suprafaţã în vederea realizãrii tunelului. în consecinţã, Boros a afirmat cã oferta va fi analizatã împreunã cu specialiştii municipalitãţii, urmând ca în perioada urmãtoare sã se ia o decizie asupra atribuirii contractului.
Conform documentaţiei de licitaţie, contractul pentru pasajul subteran fusese estimat de cãtre Primãrie între 800.000 şi 1.200.000 de lei şi cuprindea: plan urbanistic zonal, plan urbanistic de detaliu, expertizã tehnicã, ridicãri topografice, studiu geotehnic, studiu de fezabilitate, proiect pentru obţinerea autorizaţiei de construire, proiect tehnic, detalii de execuţie, caiet de sarcini.
Societatea Arcadis Gedas NV din Belgia, în asociere cu firma TGH SRL din judeţul Iaşi, a menţionat în oferta depusã la Primãrie cã toate acestea vor fi gata în 357 de zile şi au solicitat aproximativ 315.000 de euro, fãrã TVA pentru realizarea proiectului.
“Documentaţia a fost completã, în afarã de soluţia tehnicã propusã. Ei au propus sãpãturi de suprafaţã, în timp ce noi dorim de profunzime. Urmeazã sã discutãm oferta şi vom lua o decizie”, a explicat viceprimarul Boros Janos. Acesta a fost motivul pentru care Boros s-a interesat personal de la reprezentanţii celor douã societãţi asociate dacã se pot plia acestor exigenţe.
“Depinde ce doreşte beneficiarul. Pentru astfel de sãpãturi cu maşina cu scut care sã evite reţelele subterane de utilitãţi, dar şi vestigiile arheologice de sub centru, sãpãturile trebuie sã aibã de douã ori înãlţimea tunelului. Oricum suntem la curent cã Primãria doreşte sã amenajeze şi un centru comercial subteran în zona afectatã de pasaj”, a precizat Cristina Ispas, reprezentanta celor doi asociaţi.
Aceasta a mai menţionat cã societatea belgianã nu a mai derulat lucrãri similare în România, ci doar în Belgia. “Doar TGH a mai proiectat un pasaj rutier superior, de altã facturã, pentru Primãria Iaşi”, a afirmat Ispas.
Ideea pasajului, conturatã din anii ‘80
Amintim cã realizarea unui pasaj subteran între Primãrie şi Prefecturã, respectiv sediul Regionalei CFR, a fost propusã prin studiul de circulaţie realizat de cãtre Search Corporation care atestã cã, prin realizarea lui, zona ultracentralã a Clujului ar urma sã rãmânã doar pentru circulaţia pietonilor, bicicliştilor şi mijloacelor de transport în comun.
Conform discuţiilor preliminare, pasajul subteran propus ar urma sã fie construit la zece metri sub pãmânt, va avea aproximativ un kilometru şi patru benzi de circulaţie, câte douã pe sens, susţin reprezentanţii municipalitãţii.
Ideea subtraversãrii Bulevardului 21 Decembrie a apãrut şi într-un studiu de circulaţie realizat în anii ’80, dar şi în momentul realizãrii Planul Urbanistic General din 1998. Propunerea efectivã de construire a unui pasaj subteran auto, de la Primãrie pânã la Regionala CFR, a fost lansatã public anul trecut de cãtre edilul Emil Boc. La mijlocul anului trecut, aceasta a fost supusã şi dezbaterii publice.
“Pasajul pe sub centrul istoric este absolut necesar. Ideea nu este nouã, şi ingineri de la Institutul de Proiectare au propus aceastã soluţie, însã consider cã realizarea pasajului trebuie discutatã în context mai larg. Trebuie întâi sã definitivezi planul prin care centrul istoric al municipiului sã devinã zonã protejatã. în plus, realizarea pantei va genera întreruperea circulaţie în zonã şi vor fi tot felul de discuţii. Cu toate acestea, studierea realizãrii pasajului este o operaţie indispensabilã pentru oraş”, a apreciat arhitectul Vasile Mitrea.
Arhitecţii clujeni: Studiul de fezabilitate este oportun
Aceeaşi opinie este împãrtãşitã şi de preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Transilvania, Serban Ţigãnaş, care este de pãrere cã fezabilitatea pasajului meritã studiatã.
“Pasajul a fost propus prin studiul de trafic şi, teoretic, acesta ar decongestiona centrul de traficul de tranzit. Indiferent de concluziile studiului, cã vor trebui fãcute mari sacrificii tehnice, financiare sau cã oraşul va fi dat peste cap de o asemenea lucrare, important este cã dupã ce va fi realizat studiul de fezabilitate, se poate contura o opticã realã”, a subliniat Ţigãnaş.
El a atras atenţia cã s-ar putea ca un proiect tehnic ca acesta sã deschidã alte oportunitãţi pentru municipalitate. “Spre exemplu, amenajarea unui parking subteran. Recent am observat aceastã soluţie adoptatã la Ulm, în Germania, unde sub o stradã din centru s-a amenajat un astfel de parcaj în urma unor studii similare”, a adãugat Ţigãnaş.
Pe de altã parte, şi arhitectul Sorin Scripcaru este convins cã pasajul subteran este oportun, însã apreciazã cã Primãria ar trebui sã studieze şi posibilitãţile de realizare a unor artere de-a lungul Someşului care sã aibã valenţele celor aferente Dunãrii la Budapesta sau Senei la Paris.
