"
"Tocmai deoarece cunoaştem duritatea acestor procese de transformare, avem la dispoziţie fondurile sociale şi cele pentru mondializare, astfel încât statele membre să nu fie nevoite să amortizeze singure aceste schimbări", a spus Barroso, într-un interviu acordat săptămânalului economic Wirtschaftwoche.
Politica europeană de susţinere financiară nu are nici o legătură cu decizia companiei Nokia de a renunţa la uzina de la Bochum, situată în landul Rhenania de Nord - Westfalia din vestul Germaniei, în favoarea unei uzine în România, a spus el.
El a dat un răspuns şi în faţa bănuielilor formulate în Germania privind faptul că România ar putea beneficia, în detrimentul Germaniei, de fonduri de ajutor europene. "Este adevărat că susţinem infrastructura în regiunile economice mai puţin dezvoltate sau defavorizate, inclusiv din Germania", a spus Barroso.
Producţia uzinei de la Bochum a fost subvenţionată mult timp de landul Rhenania de Nord - Westphalia şi de statul federal. România primeşte, ca şi Germania, fonduri structurale din partea UE, dar Comisia a declarat că nu a subvenţionat noul centru de producţie din România.
Comisarul european pentru Industrie, germanul Guenter Verheugen, a apreciat, într-un interviu publicat de Welt am Sonntag, că acest caz "este un motiv de a reflecta la politica de subvenţii de stat în general", precum şi la subvenţiile europene acordate companiilor.
"În loc să acordăm ajutoare financiare pentru investiţii firmelor private, banii ar trebui alocaţi educaţiei, instruirii şi construcţiei unei infrastructuri excelente", a spus el. "Nu are rost ca statul să plătească subvenţii pentru a atrage companiile", a adăugat Verheugen.
Închiderea uzinei Nokia de la Bochum, anunţată marţi, pune în pericol direct 2.300 de locuri de muncă şi, indirect, alte câteva mii, într-o regiune aflată în plină restructurare şi care încă mai are de suferit ca urmare a închiderii minelor de cărbune.
