"
Vasile Dîncu, liderul PSD Cluj, a explicat cã forma descentralizãrii pe care o propune partidului sãu este aplicatã în prezent în mai multe ţãri, precum Franţa sau Germania. Senatorul a mãrturisit cã în partid, la nivel naţional, au început deja sã se vadã urmele reformei pe care “grupul de la Cluj” a propus-o încã din 2005.
“Avem vicepreşedinţi pe regiuni în urma «reformei profunde», dar se poate merge chiar mai departe”, a spus Dîncu. Mai mult, organizaţiile teritoriale s-au întãrit ca urmare a reformei pornite de la Cluj şi prin faptul cã le-au fost transferate de la centru mai multe atribuţii. Una dintre acestea este decizia de excludere a membrilor care provin din organizaţiile din teritoriu, care nu poate fi luatã decât de conducerile acestora.
De asemenea, filialele îşi decid politicile, proiectele şi strategiile electorale în funcţie de situaţia de la faţa locului. în aceste circumstanţe, ce atribuţii îi mai revin centrului? Dîncu a explicat cã acesta “face marile strategii, planificã politica partidului şi monitorizeazã Guvernul şi instituţiile mari.” Conform senatorului, importanţa deosebitã a descentralizãrii politice este datã tocmai de faptul cã aceasta precede descentralizarea administrativã.
“întotdeauna modelul administrativ îl urmeazã pe cel politic”, considerã acesta. Despre încã prezenta centralizare excesivã de care suferã PSD, Dîncu spune cã o mare vinã o poartã expectativa în care se aflã organizaţiile din teritoriu. “Nu e numai centrul vinovat, când noi aşteptãm mereu ordine, programe şi aşa mai departe”, a conchis senatorul.
Liberalii “subsidiari”
Vicepreşedinte în Biroul Judeţean interimar al PNL Cluj, deputatul Mircea Puşcã, spune cã liberalii respectã pe deplin principiul subsidiaritãţii.
“De regulã, ceea ce vizeazã chestiuni locale sau regionale revine în sarcina celor din respectivele regiuni”, explica ieri Puşcã. Despre proiectul lui Dîncu de reformã a PSD, liberalul spunea cã nu îi cunoaşte amãnuntele, dar cã este adresat unui partid-lider.
“Bãnuiesc cã Vasile Dîncu propune o soluţie pentru crearea regiunilor pe sistem european. Si PSD, ca toate partidele desprinse din fostul FSN, suferã de boala partidului-lider”, a spus deputatul liberal, care a adaugat cã acesta “nu este şi cazul PNL.”
PD-L, fãrã probleme
Un alt partid în care descentralizarea este “ca la ea acasã” este, conform lui Daniel Buda, PD-L-ul. Preşedinte al filialei clujene şi deputat al acestei formaţiuni, Buda spune cã libertatea de iniţiativã a organizaţiilor locale este “de netãgãduit”, PD-L beneficiind astfel de o structurã descentralizatã.
“Cea mai bunã dovadã a acestei realitãţi este tocmai faptul cã preşedintele partidului este din Cluj, deci din teritoriu. Nu ştiu de vreun alt partid care sã se mai fi aflat într-o situaţie asemãnãtoare, poate doar cu excpţia PUNR”, a declarat Buda. Un alt aspect care argumenteazã descentralizarea PD-L este modul de alcãtuire a forului superior de conducere al partidului.
“Biroul Permanent Naţional este format eminamente din primari. Hava, Filip, Falcã, toţi aceştia sunt primari. Deci sub acest aspect nu avem nici un fel de probleme”, a mai spus liderul democrat-liberal.
Descentralizaţi aproape de tot
în schimb, UDMR, întinsã cu precãdere pe jumãtatea nord-vesticã a României, rezolvã de la bun început problema regionalizãrii. Cât despre descentralizare, “cu excepţia activitãţii Legislativului şi a actului guvernãrii în Uniune existã una aproape totalã”, spunea liderul filialei clujene a UDMR, Laszlo Attila.
El a explicat cã fiecare filialã judeţeanã acţioneazã în baza unui program şi a unui statut propriu, care nu poate sã contravinã celui naţional, şi acestea conţin “în multe cazuri” mai multe puncte în plus faţã de statutul naţional al Uniunii.
“Avem şi filiale subregionale, trei în Harghita şi câte douã în Covasna şi Maramureş. De asemenea, fiecare filialã judeţeanã decide delegarea deputaţilor şi a senatorilor”, a mai spus liderul UDMR Cluj.
