Salvati statuia lui Donath

Salvarea statuii lui Donath, o comoară din tezaurul Clujului, care zace în uitare, părăsită de către autorităţile locale, undeva printre pomii unei grădini particulare de pe dealul Hoia.

Realizat de meşteri bavarezi în stil baroc între anii 1735-1740, monumentul înfăţişează un bărbat cu o coroniţă de împărat pe cap, care veghează de peste 260 de ani cetatea Clujului. Legenda spune că ciobanul Donath, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, a salvat oraşul de atacul surpriză al otomanilor. Aflat cu oile la păscut pe dealurile din jurul cetăţii, Donath a observat planul inamicilor de a devia Someşul înspre pârâul Nadăşului printr-o vale săpată în dealul Hoia, astfel încât cetatea care era bine apărată, odată lăsată fără apă, să fie uşor de cucerit. Ciobanul legendar a alergat cu toate puterile sale şi a alertat conducerea oraşului de pericolul iminent. Apărătorii cetăţii au pornit astfel imediat ofensiva şi au zădărnicit planul pus la cale de către otomani, oraşul fiind salvat. Efortul depus de ciobanul salvator i-a fost însă fatal, acesta murind de epuizare. În semn de respect şi recunoştinţă pentru sacrificiul făcut, locuitorii cetăţii i-au înălţat acestuia o statuie, pe care au aşezat-o în zona cunoscută astăzi drept Tăietura Turcului.

Fiind unul dintre cele mai vechi monumente publice din Cluj, poate chiar prima statuie din oraş, este anormal ca aceasta să fie în continuare ignorată de către municipalitate. După aproape trei secole, statuia se află într-o stare avansată de degradare şi necesită o restaurare imediată. Din păcate, în ciuda faptului că reprezentanţii primăriei promit de doi ani de zile, cu fiecare ocazie, că se vor implica şi vor salva acest monument atunci când vor găsi fonduri, până astăzi nu s-a întâmplat însă nimic. Din cauza vegetaţiei, statuia nu este vizibilă nici din oraş, nici de pe deal; doar vecinii respectivei grădini private, în care este abandonată, povestesc despre ea şi despre starea deplorabilă în care se află. Este inadmisibil ca un oraş de cinci stele, care doreşte să devină Capitală Culturală Europeană, să nu-şi permită să întreţină şi să pună în valoare unul dintre simbolurile vechii cetăţi, o bijuterie barocă deosebit de frumoasă cu care ar trebui să ne mândrim.

Tinerii liberali au discutat, la Şcoala de vară de la Mamaia, despre strategia pentru dezvoltarea mediului rura

Tinerii liberali au încercat un nou concept de şcoală de vară şi anume, pe lângă şcoala de comunicare s-a organizat o a doua şcoală, în paralel, care s-a axat pe mediul rural, a declarat, duminică, preşedintele Tineretului Naţional Liberal (TNL), Florin Alexe, la finalul cursurilor Şcolii de vară a TNL, care s-a desfăşurat timp de patru zile la Mamaia.

”Am văzut tot timpul un discurs politic la toate partidele care se concentrează pe nevoile populaţiei din mediul urban cu neglijarea celui rural. Noi am avut alături de noi consilieri, primari din mediul rural, a fost prima şcoală de vară dedicată lor. Noi gândim o nouă strategie pentru o Românie şi rurală, partea rurală trebuie să prindă din urmă partea urbană, iar până în 2020, România să se poată dezvolta echilibrat”, a spus Alexe.

La rândul său, vicepreşedintele liberal Dan Radu Ruşanu a arătat că 38% din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar vârsta medie a acestei populaţii este 60 de ani, deci foarte îmbătrânită.

”Nu trebuie să uităm că PNL, din timpul guvernului Tăriceanu, s-a ocupat de infrastructura mediului rural, pentru că banii cheltuiţi atunci aveau scopul de a reduce diferenţele dintre mediul rural şi cel urban. În clipa în care vom avea diferenţe insesizabile între cele două medii vom putea să spunem că mediul rural va putea deveni mai atractiv şi pentru cei tineri”, a conchis Ruşanu.

Pieţele volante – un sprijin pentru producătorii locali

TNL Cluj-Napoca cere Primariei Cluj organizarea unor pieţe volante în Cluj, în weekend, pentru sprijinirea producătorilor şi a cumpărătorilor.

Tinerii liberali constată dificultăţile pe care micul producător le întâmpină şi cer soluţionarea imediată a problemei: ”Micul producător face faţă cu greu barierelor administrative din pieţele clujene, motiv pentru care de multe ori este obligat să vândă intermediarilor produsele sale, la preţuri de nimic, lucru care nu-l încurajează deloc să producă mai mult. Administratorii pieţelor municipiului preferă să lucreze cu acei comercianţi care închiriază cât mai multe tarabe pe cât mai mult timp şi care devin suficient de influenţi încât reuşesc să impună preţul pe care-l doresc tuturor tarabelor”.

“TNL Cluj-Napoca propune Primarului organizarea unor pieţe volante sâmbăta şi duminica, în câteva locaţii prestabilite din oraş, pentru a da clujenilor alternativa de a cumpăra alimente direct de la producătorii clujeni şi nu doar de la intermediarii care vând în cea mai mare parte produse de import. Existenţa acestor mici pieţe, dedicate exclusiv producătorilor individuali, amplasate după nevoia locuitorilor şi cu orar limitat de funcţionare, elimină micile înţelegeri de tip cartel, existente între aşa-zişii producători, aflaţi zi de zi în pieţele oraşului şi oferă cumpărătorilor şansa de a achiziţiona produse proaspete, de calitate, la preţuri decente.

Fructe, legume, preparate tradiţionale din carne, lactate, produse de panificaţie sau alte bunuri obţinute din producţie proprie conform normelor de prelucrare, vor fi vândute direct către consumatori, fără ca producătorii să plătească vreo taxă suplimentară pentru această oportunitate”